Talent pur - Irepetabilul Birlic

Francezii il au pe Louis de Funes. Anglosaxonii ii au pe Charlie Chaplin si Benny Hill. Noi, romanii, il avem pe Birlic. Au trecut 100 de ani de la nasterea sa.

INCONFUNDABIL. Avea un umor contagios, izvorat din niste ochi de o tristete profunda

Memoria colectiva i-a ridicat la rang de sublim toate rolurile. A fost, pur si simplu, o scoala de actorie. Un rasfatat al scenei si al ecranului. A creat "mitul Birlic".

COMPLEX. Isi incepe cariera la Cernauti, in anii studentiei. La Actorie a picat de vreo sapte ori (puteti sa credeti?), asa ca a intrat la Drept. Interpreteaza roluri la teatre particulare, pana cand e distribuit intr-o piesa la Teatrul National din Bucuresti. Asa a inceput o alta scriere a istoriei teatrului romanesc. Se remarca in special in rolurile din piesele si ecranizarile dupa Caragiale. "Telegrame", "D’ale carnavalului", "Bubico" si "Vizita" sunt doar cateva exemple. Joaca, din 1934, alaturi de mari actori precum George Calboreanu, Silvia Dumitrescu-Timica, Alexandru Giugaru, Carmen Stanescu, Ion Lucian, Radu Beligan, Misu Fotino, Vasilica Tastaman si multi altii. TVR a omagiat memoria marelui actor prin difuzarea unor filme si piese al caror protagonist a fost, documentare, dar si emisiuni cu aceia care i-au fost colegi si prieteni. Doi dintre marii scenei si ecranului povestesc despre Grigore Vasiliu Birlic.

Ion Lucian: "Eram la Sala Studio a Teatrului National din Piata Amzei, aveam un loc "lipit" de oglinda scenei. Birlic il juca in "D’ale carnavalului" pe Cracanel si povestea cu un inegalabil umor bataia luata de la Pampon. Hohotul meu de ras a contaminat toata sala, astfel incat in scurt timp spectacolul s-a intrerupt, pentru ca toata lumea nu se oprea din ras…

UNIC. In "Vizita", a fost musafirul cadorisit de Ionel cu dulceata-n galosi

INIMITABIL. Era un regal cand aparea. Comicul era dat de toata fiinta lui: privire, mimica, vorba. La el, umorul inimitabil izvora dintr-o privire de o profunda suferinta, intr-o esenta spintara, amuzanta. Cand am fost la Praga, la filmari, trecatorii nu-l cunosteau, dar incepeau sa rada cand il vedeau. Avea un comic de aparitie. A jucat si roluri de drama. In "Nunta lui Krecinski" si in "Neajunsurile tutunului", avea roluri de o profunzime aparte a suferintei. Era un mare farseur cu inima de aur. Cand am filmat la Campulung "Titanic vals", a strans in piata toti taranii adusi sa faca figuratie si le-a zis: "Votati-ma pe mine, ca va dau pamant, s-a terminat cu comunismul!". Atat de convingator a fost, ca taranii au luat-o la goana spre locurile lor de bastina, sa imprastie vestea buna. Filmarile la "Viata invinge" au durat sase luni, la Praga. Serile, George Vraca, un mare cartofor, isi transforma camera in cazinou. Cand a venit Birlic de la Bucuresti, Vraca l-a invitat la un "chemin de fer". S-a dus si i-a luat toti banii. Pe la 2:00 noaptea, apare Birlic, cu o gramada de bani in palarie. "Cat ai pierdut?", il intreaba pe Mircea Constantinescu. "1.736 de coroane", vine raspunsul. "Ia-i si sa nu mai calci pe-acolo!". Era genial, pe scena. Vrajea publicul, nu era cabotin. Avea simtul masurii in debitarea replicii comice. Meseria am furat-o de la el, dar n-am putut niciodata sa-l imit!".

Carmen Stanescu: "El era plamadit din acel aluat binefacator care te face sa iubesti viata, sa-ti placa totul in jurul tau. L-am cunoscut cand eram foarte tanara actrita a Teatrului National.

STRALUCITOR. Maestrul Sica Alexandrescu ne invata pe toti cate ceva, dar pe el nu avea ce sa-l invete. La Birlic radea, radeam si noi, totul era perfect. Imi amintesc cu atata drag cum asteptam cu nerabdare, in "Revizorul", pentru a nu stiu cata oara, sa vad cum cadea Birlic cu usa pe care se catara ca sa vada pe geamlacul de sus ce facea faimosul revizor interpretat de Beligan in camera lui. Era o scena fantastic regizata si jucata... Birlic saruta toate actritele si le declara dragoste eterna. Maestrul Sica il carpea uneori, cand il aducea la exasperare. Lesinam de ras cand incepea fugareala sa-l prinda, iar el striga: "Nu da, nu da, ca fac scandal", replica lui Cracanel, cu care lua aplauze la scena deschisa. Era ca argintul viu, ne binedispunea pe toti cu joaca lui copilaroasa. Da, era un copil mare. Azi ni-l amintim pe Birlic, dar nu trebuie sa-i uitam pe ceilalti mari care au presarat nestemate pe scena si-n filmului romanesc. Iar intre toti acestia BIRLIC straluceste…".