Theodor Paleologu: “Cultura este un generator de bani”

Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, a avut ieri prima întâlnire cu jurnaliştii. Conferinţa de presă a durat puţin, ministrul anunţând că intenţia a fost de a arăta “liniile mari de acţiune ale ministerului” şi că va reveni cu detalii pe parcurs. Adică, pe viitor.

Prima impresie lăsată de ministrul Culturii ţine de tactica de diplomat. Calm, cu multă delicateţe, a răspuns succint sau mai degrabă nu a răspuns la cea mai mare parte a întrebărilor jurnaliştilor. A cerut îngăduinţă şi puţin timp pentru a se documenta şi asupra unor subiecte de care s-au interesat ziariştii înfometaţi de informaţii. După această primă prezentare, tragi concluzia că domnul Theodor Paleologu încă nu ştie în ce hăţişuri administrative s-a băgat. Pare pragmatic, deocamdată în idei, dar stilul totuşi îl trădează...

BANI, BANI
Pentru că bugetul este tema acestor zile, ministrul Paleologu s-a referit la “filosofia bugetară”. Pornind de la sloganul “Vreau să schimb perspectiva”, pe care l-a avut în campania electorală (deputat, colegiul uninominal nr. 9, Bucureşti), el a invocat “o perspectivă care trebuie schimbată, o perspectivă asupra bugetului alocat culturii”. Dar întrucât “bugetul nu e votat”, ministrul a rugat presa să aştepte “decizia finală”, fără să ofere date despre cât a cerut sau cât i se va da. Totuşi, ne-a asigurat pe noi, jurnaliştii: “Am reuşit ca tăieturile să fie mai mici decât în alte ministere. Şi e normal, pentru că de la foarte puţin nu poţi tăia atât de mult. Nu mă plâng, nici un ministru nu e mulţumit de bugetul pe care îl obţine. Problema e cu totul alta: ca în timp să conştientizăm că Cultura nu este un aspirator de bani care se pierd fără justificare, ci este un generator de bani. Pentru asta mă lupt”. O remarcă foarte importantă punctată a fost următoarea ni se dă puţin pentru că s-a încetăţenit ideea că activităţile culturale doar înghit bani. A exemplificat cu “date precise”: industriile culturale bazate pe drepturi de autor aduc la PIB 5,5%, mai mult decât mineritul. “Aceştia sunt termenii despre care trebuie să discutăm”, a precizat Theodor Paleologu. Ministrul nu a dat vreo informaţie referitor la numele secretarilor de stat din minister. Vor fi trei: pentru Cultură contemporană; pentru Culte şi pentru Patrimoniu, care vor fi numiţi în curând.

Patrimoniul – o prioritate “Ministerul şi-a schimbat denumirea. Asta reflectă o preocupare foarte legitimă în momentul de faţă – pentru prezervarea şi mai ales pentru valorificarea patrimoniului. E o preocupare reflectată în noua organigramă”, a precizat Paleologu, care şi-a exprimat regretul că în minister sunt numai şapte oameni care se ocupă de patrimoniu. Ca termen de comparaţie, a dat Franţa – cu 1.400 de angajaţi în domeniu. “Avem de-a face cu o stare extrem de proastă ce nu datează de ieri, de azi. S-a diminuat personalul din cauza condiţiilor financiare foarte proaste din minister. Erau 30 de oameni, insuficient, desigur. Au plecat mulţi. Starea e dramatică şi îmi propun să acţionez în această direcţie”, a spus ministrul Culturii.

El a reamintit că are de gând să publice Cartea neagră a patrimoniului în România şi în paralel să elaboreze un cod al patrimoniului pentru “a fixa cadrul în care ne mişcăm”. Are în vedere şi evaluarea “completă” a situaţiei şi a banilor de care este nevoie pentru patrimoniu. În opinia sa, “este nevoie de buget pe termen lung”.

Îşi propune să convoace “nişte state generale ale patrimoniului” – de la autorităţi locale la ONG-uri – pentru a discuta despre ceea ce se poate face. Se va baza şi pe parteneriatul public-privat, cu ONG-uri, cu oameni de afaceri.

Deşi în presă s-a vehiculat despre o întâlnire a reprezentanţilor Ministerului Culturii cu Dominic de Habsburg, despre destinaţia Castelului Bran, Theodor Paleologu a afirmat că nu a avut vreo solicitare de a se întâlni cu proprietarul acestui castel, dar speră că va avea loc totuşi o întâlnire. Credem că în această săptămână. Tangenţial, ministrul a vorbit la conferinţa de presă şi despre continuitatea unor proiecte, începute de predecesorii săi. Şi-a arătat preocuparea şi pentru organizarea Festivalului “George Enescu” din toamnă, pentru bugetul acestei “manifestări de prestigiu”. El a spus că s-au făcut reduceri, dar că s-a străduit să menţină “standardele cu care ne-am obişnuit”.