Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O expoziţie martor al vremurilor de demult. Aceasta este propunerea Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), care ne invită să vizităm expoziţia “Un călător francez în Balcani: Théodore Valério”, deschisă până la 29 martie 2015, din Galeria de Artă Europeană.
Expoziţia cuprinde o selecţie de patruzeci de gravuri ale acestui artist puţin cunoscut, majoritatea din primele tiraje şi reprezentative pentru întreaga sa creaţie. Lucrările provin de la fostul Muzeu Toma Stelian, iar Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României deţine suita aproape completă a planşelor gravate de Théodore Valério, infomrează MNAR.
Pictor, litograf şi gravor, Théodore Valério (1819 - 1879) s-a format în ambianţa atelierului lui Nicolas-Toussaint Charlet (1792-1845), maestrul îndrăgit al multor artişti francezi de renume, precum Auguste-Denis-Marie Raffet şi Charles-Henri-Amédée. Asemenea lui Charlet, Théodore Valério a fost interpretul tipurilor expresive, inspirate din popor. Acesta şi-a depăşit mentorul transformând observaţia realistă în ştiinţă antropologică.
“Théodore Valério a realizat gravuri inspirate de numeroasele sale călătorii în Germania şi Italia (1841-1845), dar mai ales în Ungaria, Bosnia şi în zona frontierelor militare ale Imperiului Austriac unde a realizat studii complexe etnografico-antropologice asupra locuitorilor. Călător neobosit, animat de o stare de spirit romantică, şi totodată bun cunoscător al tradiţiei clasice, el se dedică studiului etnografic, cartografiind în Balcani zone sălbatice şi încă necunoscute ale Europei. În imaginile sale se întrepătrund datele observaţiei obiective de o mare valoare documentară, cu o viziune stilistică inconfundabilă, marcată de o poetică vizuală care îl singularizează în rândul artiştilor documentarişti din epoca sa.” arată MNAR.
Expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério este însoţită de un catalog care repertoriază cele nouăzeci si trei de planşe gravate aflate în colecţie, organizate cronologic, conform suitelor concepute de artist: Ungaria, Populaţiile Provinciilor dunărene în 1854, Croaţia, Slavonia, Frontierele militare, Dalmaţia, Muntenegru şi Tipuri izolate. Fiecare secţiune este precedată de o prezentare succintă a tipurilor etno-antropologice studiate şi realizate de artist pe parcursul călătoriilor de documentare, mai informează MNAR.
Există şi teoria că aceşti artişti care redau prin desenele lor lumea prin care călătoreau erau surse bune pentru spionaj. Asta dacă nu erau chiar ei spioni.
Citește pe Antena3.ro
