”O zi din viața lui Ivan Denisovici”, faimosul roman al lui Aleksandr Soljeniţân, a fost publicat în urmă cu 50 de ani. Este o poveste scurtă, expusă simplu, despre un prizonier care încearcă să supraviețuiască în Gulag, devenită acum una dintre cele mai semnificative opere a secolului 20.
Aproximativ 14 milioane de oameni au fost trimiși în Gulag, în anii 1929-1953. 1,6 milioane au murit acolo. Lagărele au început să fie închise după moartea lui Stalin, în 1953, fiind lichidate oficial în 1960.
Când cartea lui Soljeniţân a fost publicată, faptele expuse acolo erau pentru mulți o noutate. Informațiile despre Gulag fuseseră ascunse de publicul larg și nici nu era bine să vorbești despre asta.
"Eram complet rupți de realitate, nu aveam acces la informații. Apoi am deschis ochii”, își amintește scriitorul rus Vitali Korotich.
”Am citit și recitit cartea și mă gândeam cât de curajos trebuie să fi fost scriitorul. Am avut mulți scriitori, dar niciunul atât de curajos".
Publicarea cărții a fost aprobată de noul președinte, Nikita Hrușciov, care a considerat că este o metodă bună de a submina cultul personalității al lui Stalin. Totuși, după ce ”O zi din viața lui Ivan Denisovici” a fost publicată, numeroase alte cărți pe aceeași temă au ieșit la lumină.
"După ce a fost publicată, a devenit imposibil să mai oprești și altele. Imediat au apărut multe romane până atunci ilegale. Cărțile se tipăreau pe hârtie de țigarete, pentru că se vindeau în tiraj imens”, își amintește Korotich.
Cultul personalității lui Stalin fusese distrus.
La 50 de ani de la publicarea lui ”O zi din viața lui Ivan Denisovici”, însă, Stalin a devenit din nou popular.
Cel mai recent sondaj arată că 48% dintre ruși cred că Stalin a fost un conducător bun. Doar 22% spun că a avut o influență nefastă asupra țării.
Văduva lui Soljeniţân, Natalia Dmitrievna, spune că nu a existat niciodată o de-stalinizare. ”La nivel de stat nimeni nu a declarat vreodată că regimul comunist a fost unul criminal sau că Stalin a fost un tiran aflat în război cu propriul popor. Acum e prea târziu”.
"În toată Europa de Est s-a încercat ruperea de stilul comunist de viață, în Polonia, în Germania, peste tot. Dar nu și aici. Am fi avut nevoie de un proces ca la Nuremberg, dar nu am avut parte de el niciodată. Până când nu vom discuta problema comunismului, așa cum a început să o facă Soljeniţân, acum 50 de ani, vom trăi în continuare în această țară, pe jumătate sovietizată, care vrea să intre în rândul lumii, dar se teme de informație și de propria istorie”, spune și Korotich.