Ce citim în ianuarie

Secretul familiei Rothschild Asociat cu puterea banilor, acest nume hrănește credințe și legende, iar puterea sa evocatoare rămâne intactă în aproape trei secole de moștenire. Zvonul principal se învârte în jurul unei presupuse puteri oculte și a unei averi făcute din războaie. Dar ce știm cu adevărat despre familia Rothschild? Élie de Rothschild jr s-a cufundat în această poveste, care totuși îl depășește, înainte de a se lăsa prins în joc și de a da naștere unui manuscris care trece cu mult de granițele epopeii cunoscute. Descrie mecanismele unui antisemitism medieval care persistă și astăzi, descompune sistemul financiar și abaterile acestuia de-a lungul timpului și conturează figurile-cheie care au construit mitul Rothschild.

Casa fără oglinzi Istoria și prezentul se împletesc într-o poveste captivantă despre brutalitatea umană. Într-un oraș fără oglinzi, trecutul poate fi șters, dar cei care au plecat nu vor fi uitați. Sonja și Daniel sunt un cuplu de vârstă mijlocie consacrat care, într-o ultimă încercare de a-și salva căsătoria eșuată, decid să părăsească Suedia și să-și urmeze visul de a cumpăra o vie. Când Daniel găsește o casă dărăpănată în Boemia, ei cumpără proprietatea și biletele pentru o nouă viață. Într-o noapte, Daniel o trezește pe Sonja și o conduce în subsolul adânc al casei. El a găsit o deschidere către un tunel ascuns. În timp ce urcă în interior, se găsesc într-o cramă veche plină de sticle prăfuite. Sonja rătăcește mai departe în tunel, unde face o descoperire înfricoșătoare: cadavrul mumificat al unui tânăr băiat.

Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor, unor suferințe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoașterii spre infinit, dar și pericolul ce pândește acolo.

Labirint  Un cântăreț de blues încearcă să se sinucidă aruncându-se de pe Podul Bosfor, însă se trezește în spital, fără a-și mai aminti de ce-a vrut să-și ia viața. Are doar amintiri disparate, fără legătură cu persoana lui și situate foarte vag în timp. Știe ca Imperiul Otoman s-a prăbușit și că ultimul sultan a murit, dar n-are idee când s-au întâmplat aceste lucruri. Mintea lui e asemenea unui labirint prin încrengăturile căruia rătăcește neajutorat în căutarea ieșirii. Înțesat cu mici povești borgesiene, romanul lui Burhan Sönmez își pune cititorii în fața unei întrebări profunde: ce este mai eliberator pentru individ sau societate – să-și cunoască trecutul sau să-l uite?

Me’med, bandana roșie și fulgul de zăpadă  În acest neliniștitor roman autobiografic Semezdin Mehmedinović explorează dragostea care-i leagă pe el, pe soția sa și pe fiul lor, o conexiune marcată și consolidată de traumă și acumulare: experiența agonizantă a războiului din Bosnia care i-a forțat să ajungă în Statele Unite ca refugiați, viața și munca unui scriitor și ramificațiile memoriei și ale suferinței. De un lirism eruptiv și pur până la nucleu, Me’med, bandana roșie și fulgul de zăpadă funcționează ca un fel de oglindă a forței și slăbiciunii naturii umane și a unora dintre gândurile care ne bântuie cel mai adesea mintea: iubirea și moartea, prezentul și trecutul, boala și sănătatea, a pleca și a rămâne.

Întuneric la amiază Deși scris în germană, romanul  este cunoscut în lume prin versiunea în limba engleză. Astfel, el ocupă poziția a opta pe lista realizată de Modern Library a celor mai bune 100 de romane de limbă engleză ale secolului XX. Reeditat constant și tradus în peste 30 de limbi, Întuneric la amiază rămâne portretul ficțional inegalabil al coșmarului mașinii totalitare. Fie că este citit ca jurnal de închisoare sau ca literatură, Întuneric la amiază este unul dintre romanele care pătrund adânc în inima sistemului concentraționar comunist, aruncând o lumină crudă asupra mecanismelor sale infernale, menite să zdrobească trupuri, dar mai cu seamă conștiințe. Sub fardul generos al utopiei, se ascunde aproape fără excepție răul în cea mai pură formă a sa, și despre acesta depune mărturie romanul lui Arthur Koestler.

Identităţi ucigaşe De la Socrate şi faimosul său îndemn „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”, definirea identităţii a fost o problemă primordială a filosofiei. Pornind de la enigma identităţii personale, Amin Maalouf îşi propune să înţeleagă de ce atâţia oameni comit astăzi crime în numele identităţii lor religioase, etnice, naţionale sau de altă natură. De ce afirmarea de sine – a unei persoane, a unei etnii, a unei comunităţi – este însoţită atât de adesea de negarea celuilalt? A fost aşa dintotdeauna sau tensiunile sociale şi exploziile de violenţă cauzate de apartenenţele colective sunt o problemă specifică epocii actuale?