Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. Panorama postcomunismului în Republica Moldova
Coordonatoare: Liliana Corobca
Editura: Institutul Cultural Român, 2024
„Data de 24 februarie 2022, când a început războiul ruso-ucrainean, a schimbat istoria Europei, a adus în prim-plan destinul Ucrainei, fostă republică sovietică, țară despre care se cunoșteau puține lucruri, iar odată cu aceasta, a trezit interes și mai mica republică Moldova, situată între România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, și Ucraina, aflată în plin război, soldat cu zeci de mii de morți și cu milioane de refugiați. În aceste circumstanțe, la 1 iunie 2023, anume în Republica Moldova are loc cea de-a doua reuniune a comunității politice europene, unde au participat 47 de șefi de state și lideri ai Uniunii Europene, care au discutat despre securitate, stabilitate și cooperare pe continentul european. Cu siguranță, mulți din cei 900 de jurnaliști din aproape 50 de țări care au relatat despre acest eveniment au vizitat R. Moldova pentru prima oară și au încercat să afle cât mai mult despre acest teritoriu «exotic». Desigur, demersul nostru nu vine (neapărat) în întâmpinarea celor care își propun acum, după Summitul din 2023, să cunoască mai bine R. Moldova, dar nici nu exclude această motivație” (Liliana Corobca, Notă asupra ediției).
Un document (masiv) musai de cunoscut și înțeles.
2. Ce vrem de la președintele țării
Autori: Cristian Preda, Ciprian Mihali, Sorin Ioniță
Editura: Humanitas, 2024
„De aproape trei decenii şi jumătate, alegerile prezidenţiale sunt pentru mulţi o deplasare la pomul lăudat. Un exerciţiu de dezamăgire. Distanţa dintre promisiuni şi concretizarea lor pare la fel de mare ca aceea dintre aşteptările alegătorului şi rezultatele concrete ale alesului. Pentru scurtarea distanţei şi pentru ca mersul la urne să nu li se mai pară unora un sport inutil, Cristian Preda, Ciprian Mihali şi Sorin Ioniţă redactează o fişă de post pentru președintele țării. Pentru un om capabil să conducă ţara eficient şi sigur. Autorii nu compun portretul-robot al preşedintelui şi nu întreţin iluzia unei apariții providențiale pentru România. Ei nu creionează o imagine ideală, fiindcă, e lucru ştiut, idealul nu există. Nu are corp. Rostul acestei cărţi este să arate ce anume trebuie să căutăm în structura şi în mobilierul lăuntric al celui pe care-l votăm pentru Cotroceni. Care sunt calităţile care-l recomandă şi cum arată foaia de parcurs a României într-o perioadă atât de complicată. E de sperat că, parcurgând Ce vrem de la preşedintele ţării, vom izbuti să părăsim, după atâta amar de tranziţie, logica răului mai mic şi vom intra în cabina de vot încredinţaţi că omul pe care-l vom alege va merita învestitura noastră de încredere şi speranţă” (Radu Paraschivescu).
3. Neîncrederea. Cum funcționează România profundă
Autor: Radu Umbreș
Editura: Humanitas, 2024
După doi ani de muncă de teren printre locuitorii unui sat din România, Radu Umbreș oferă o cheie de lectură a interacțiunilor dintr-o societate dominată de neîncredere.
Sătenii văd viața ca pe o luptă pentru resurse limitate, o luptă care duce adeseori la înșelăciune, exploatare sau prădare. Universul lor se împarte între relațiile morale puternice și suspiciunea profundă față de restul societății. Această cercetare antropologică ne explică și în ce fel apare încrederea reciprocă - prin acordul social în jurul unor instituții codificate cultural - și cum supraviețuiește doar prin cooperare corectă. Deși reprezentarea binelui comun este rar întâlnită, societatea rurală funcționează într-un echilibru dinamic între colaborare și conflict.
Din cele mai vechi timpuri până azi, sătenii au ales încrederea în familie, în defavoarea altor relații sociale, ca strategie optimă împotriva riscurilor existențiale.
4. Tratat de intervenții parentale validate științific
Coordonatori: Oana David, Daniel David
Editura: Polirom, 2024
„Cartea de față este primul tratat de intervenții parentale validate științific dedicat sistematizării cunoașterii științifice din acest domeniu de către experți recunoscuți, din cadrul marilor centre universitare din România, cu scopul de a-i ajuta pe specialiștii care doresc să ofere sprijin parental. Volumul își propune astfel să ofere ghidaj și trimiteri către protocoale de intervenție actuale și inovative, care pot să dezvolte eficient abilități parentale relevante pentru sănătatea mintală a copiilor. Un alt deziderat al volumului este de a elimina divergențele și a face lumină asupra rolului validării științifice în selecția unor intervenții specifice de parenting” (Oana David, Daniel David).
5. China după Mao
Autor: Frank Dikötter
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Dan Bălănescu
De la moartea lui Mao în 1976, China a cunoscut o ascensiune economică fulgurantă. Acest „miracol” nu a fost însă însoţit în plan politic de un proces de democratizare. Partidul Comunist a continuat să se îmbogăţească şi să-şi consolideze dictatura, exercitând un control drastic asupra populaţiei şi instituind unul dintre cele mai sofisticate sisteme de supraveghere în masă existente în lume. Beneficiind de acces la sute de documente inedite - procese-verbale secrete ale şedinţelor conducerii superioare a partidului, arhive locale sau rapoarte bancare confidenţiale -, Frank Dikötter analizează politica importului de tehnologie, reprimarea brutală a mişcărilor care au culminat cu evenimentele din piaţa Tian’anmen în 1989, câştigul obţinut de China în urma crizei financiare mondiale din 2008 şi strategiile agresive aplicate de aceasta pe scena internaţională. Purtându-l pe cititor din inima celor mai îndepărtate sate şi până în spectaculoasele metropole industriale şi comerciale, autorul spune fascinanta poveste a intrigilor politice şi a epurărilor făcute sub pretextul luptei anticorupţie care au frământat ţara în ultimii patruzeci şi cinci de ani pentru a scoate la iveală ambiţiile economice, diplomatice şi militare ale gigantului asiatic, dar şi pentru a arăta de ce acesta s-ar putea dovedi până la urmă un colos cu picioare de lut.
6. Oppenheimer: un Prometeu american
Autori: Kai Bird și Martin J. Sherwin
Editura: Corint, 2024
Traducere: Alex Văsieș
La 16 iulie 1945, în deșertul din New Mexico, este testată în secret prima bombă atomică. Șocat de puterea distructivă a creației sale, J. Robert Oppenheimer, directorul Proiectului Manhattan, se dedică din acel moment luptei împotriva bombei cu hidrogen și a războiului nuclear. Fiind suspectat de activități comuniste de autoritățile americane din epoca lui McCarthy, este persecutat de FBI, calomniat drept spion al Uniunii Sovietice și obligat să demisioneze din orice funcție publică. Repercusiunile se extind nemilos și asupra vieții sale private. Abia din 1963, după ce președintele Kennedy îl reabilitează, lumea întreagă îl va putea percepe într-o cu totul altă lumină, ca pe o personalitate emblematică a secolului al XX-lea.
7. În vârtejul revoluției
Autoare: Helen Rappaport
Editura: Corint, 2024
Traducere: Dorina Tătăran
Între Revoluția din Februarie din 1917 și lovitura de stat bolșevică a lui Lenin din octombrie, Petrogradul (fostul Sankt Petersburg) a fost într-o continuă frământare, iar acest lucru nu s-a simțit nicăieri mai intens decât pe celebrul Nevski Prospekt. Acolo, vizitatorii străini din hoteluri, birouri și ambasade au privit haosul izbucnit în apropierea lor.
Printre martorii evenimentelor s-au numărat jurnaliști, diplomați, oameni de afaceri, bancheri, guvernante și asistente medicale. Mulți dintre ei au ținut jurnale și au redactat scrisori pe care le-au trimis acasă, de la o asistentă engleză, care supraviețuise scufundării Titanicului, la valetul de culoare al ambasadorului SUA, aflat departe de sudul său natal, și până la conducătoarea mișcării sufragetelor, Emmeline Pankhurst, care venise la Petrograd pentru a inspecta Batalionul Femeilor condus de Maria Bocikariova.
Pe baza acestui consistent material bibliografic, o mare parte nepublicat anterior, Helen Rappaport ne conduce prin tulburătoarele evenimente din 1917, pentru a înțelege Revoluția așa cum s-a desfășurat, dar mai ales pentru a înțelege prezentul moștenit.
8. Străini
Autor: Taichi Yamada
Editura: Humanitas Fiction, 2024
Traducere: Iuliana Oprina
Distins cu Premiul Yamamoto Shūgorō în anul 1988, romanul Străini stă la baza a două ecranizări: prima, The Discarnates, în 1988, regia Obayashi Nobuhiko, iar cea de-a doua, All of Us Strangers, în 2023, regia Andrew Haigh, cu Andrew Scott, Paul Mescal, Claire Foy și Jamie Bell.
Într-o metropolă devenită un sufocant labirint de trupuri și povești, Hideo Harada, scenarist de succes, se hotărăște să facă o plimbare pe străzile cartierului copilăriei sale, în Asakusa, la Tōkyō. Într-o sală de spectacole, întâlnește un bărbat care pare a fi dublul perfect al tatălui său, mort în urmă cu treizeci de ani într-un teribil accident. Din acest punct al romanului, supranaturalul urban preia comanda cu o dezinvoltură tipică literaturii japoneze: în loc să descindă solemn ca două apariții cețoase, părinții morți ai lui Hideo urmăresc meciuri de baseball și se entuziasmează la jocuri de cărți; în loc de voci guturale și scârțâit de podele, se aude huruitul neîncetat al traficului din marele oraș. Cei doi nu pot fi decât o crudă halucinație. Deși începe să sufere de o misterioasă boală ale cărei semne le sunt limpezi doar celorlalți, iar iubita lui îl imploră să se rupă din mrejele acestei fascinații morbide, Hideo nu-și poate înfrâna dorința de a le sta alături părinților săi din altă lume.
Tulburătoare.
9. Despre clovni: dictatorul și artistul
Autor: Norman Manea
Editura: Polirom, 2024
„Cum recunoaşte, direct, Norman Manea, «cărţile mele mi-au adus necazurile, aşa că a trebuit să port o bătălie cu ei». Să mă lupt «cu ei», nu să «lupt contra lor» - nici urmă de dorinţa de a apărea eroic, nici un fel de sfidătoare îmbătare de sine. În schimb, modestia firească, pe care o arată mereu... Nu bătălia unui erou, ci a celui vulnerabil, lupta celui slab şi neeroic pentru a se susţine, îndârjit, împotriva tuturor handicapurilor, pentru a rezista degradării, pentru a rezista contra a ceea ce Norman Manea numeşte «deraierea omenescului însuşi» - nicio strădanie morală nu este în acest sens mai uimitoare” (Philip Roth, în The New York Times Book Review).
