Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Omul care l-a avut superior ierarhic doar pe Ceauşescu şi-a aşternut gândurile pe hârtie în anii în care a fost încarcerat în închisorile bucureştene, după Revoluţie. Jurnalul lui Dumitru Popescu merită citit din scoarţă în scoarţă, pentru a înţelege trăirile, emoţiile celui care, din şeful propagandei, al cenzurii, al presei, al culturii şi artelor a ajuns ponegrit şi condamnat de drept comun. Iată un pasaj concludent din cartea "Timpul lepros", care apare miercuri în exclusivitate cu Jurnalul:
"Noi, câți mai rămăsesem, fuseserăm sufletul. Ne ascuțeam tot timpul săbiile, întindeam hărțile și conturam, completam, corectam liniile strategice, acțiunea tactică, evaluam deplasările de forțe din tabăra inamică, prevedeam, apreciam, inițiam contraatacuri, inventam propriile mișcări învăluitoare, puneam la cale surprize, cu luneta la ochi și cu bastonașul în mână; în jurul nostru se gravita cu gurile căscate, cu ochii aprinși de curiozitate și speranță. Noi am căzut și, odată cu noi nervul vital al „coloniei” a fost omorât. Condamnarea ne-a scos din luptă. Firesc, pentru ceilalți nu mai prezentăm interes. Suntem înfrânți. Chiar să mai mimăm vioiciune, dârzenie, fantezie combativă, n-am mai reuși să impresionăm pe nimeni. Comandanți care au pierdut bătălia, spadasini dezarmați – nu mai facem două cepe degerate. Cu cât ne-am grozăvi mai mult, cu atât am fi mai ridiculi. Dar nici prin minte nu ne trece să ne grozăvim. Ne-am pierdut aplombul, energia vitală, semeția, toate atributele luptătorului. Ni s-a luat piuitul. Umblăm abulici prin celulă sau prin curte, în timpul promenadei, cu ochi morți, cu gândurile absente, cu mișcări moi, gelatinoase, târându-ne într-o nesfârșită retragere fară țintă".
Caută la chioşcuri, începând de miercuri, Jurnalul şi cartea "Timpul lepros", de Dumitru Popescu. Preţ: 25 de lei cu ziar inclus. Un proiect Jurnalul şi Editura Hoffman.
