x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Enigma Titulescu

Enigma Titulescu

de Serban Cionoff    |    05 Aug 2012   •   17:29

La capatul lecturii celor trei masive tomuri ale crestomatiei "Pro si contra Titulescu'(*), fara doar si poate cea mai bogata si edificatoare colectie de documente privindu-l pe "Marele Tit', ramane,totusi , o intrebare: cine a fost,de fapt, acest atat de indelung si de puternic controversat personaj? A fost el, asa cum il caracteriza Louis Barthou "o forta europeana' sau a fost cel despre care Hilter insusi spunea ca " a dus Romania pe drumuri gresite'?

Pe cine sa credem mai intai? Pe Octavian Goga, poetul si politicianul abil manuitor al cuvintelor tari, care vroia sa il nimiceasca pur si simplu sub vorbele sale necrutatoare " om –reclama in care eu nu am crezut niciodata' sau pe Einstein, care, om al stiintelor fiind, avea in sange rigoarea termenilor si care condidera ca " spiritul lui Titulescu era atat de lucid si atat de perspicace, judecata sa era atat de precisa, incat el era destinat sa dezlege problemele'?
La urma-urmelor, nimic nou sub soare! O personalitate de asemenea anvergura are, deopotriva, discipoli si detractori, admiratori lucizi si adversari intoleranti. Lui Nicolae Titulescu i s-au imputat multe si felurite lucruri, incepand de la optiunea pentru un pact de asistenta mutuala romano-sovietic si pana la pozitia intransigenta in chestiuni extrem de sensibile, care angajau interese politice(dar, cu siguranta, nu numai politice) ale unor mari puteri, ca de exemplu in problema conflictului italo-etiopian. Au fost pana si critici care i-au reprosat lui Titulescu faptul ca depaseste aria intereselor nationale angajandu-se intr-o politica de anvergura europeana. Asta acolo unde altii, nu putini si nu necunoscatori, i-au recunoscut meritul de a fi adus Romania in Europa si Europa in Romania!

Fireste, aici intra in discutie diversitatea de optiuni politice caracteristica acelui moment istoric pe care il traversa Romania si , mai ales, acutizarea confruntarilor de pe scena noastra politica. Un exemplu semnificativ in aceasta ordine de idei il avem in N. Iorga, personalitate extrem de complexa, dar si cu un atat de trist renume in ce priveste umorile si nedreptatile sale flagrante. (De altfel, aceasta dureroasa relatie intre cele doua personalitati emblematice a fost temenic analizata intr-o carte a profesorului George G Potra).

Dar, asa dupa cum bine observa alcatuitorul crestomatiei, alaturi de adversarii din interior (" figuri politici de mare relief') in campaniile care l-au vizat pe diplomatul si politicianul Titulescu vom intalni "nu putini condotieri politici, oameni inregimentati din intimplare, interes sau pur si simplu inconstienta, in centrele de actiune care duceau tara spre nicaieri.'

In capul listei, il vom afla pe Carol al II-lea, a carui ura feroce fata de Titulescu devenise de-a dreptul proverbiala. Sunt lamuritoare cele povestite de Argetoianu in memoriile sale. Aflat la o receptie pe care suveranul roman o dadea la Palat in onoarea perechii regale bulgare Argetoianu se trezeste abordat de rege cu vorbele' Argetoianu, scapa-ma de Titulescu!', ceea ce pana si pe cel astfel interpelat(el insusi recunoscut pentru cinsimul multora dintre reactiile sale, scrise sau verbale) il perplexeaza: "Niciodata, chiar in momentele sale de expansiune, Regele Carol nu mi-a vorbit astfel despre un ministru al sau!' Numai ca, tot in acea seara, un alt politician ii povesteste lui Argetoianu ca vorbind cu Regele acesta i-a spus "Scapa-ma de Titulescu!'

Departe de a fi o simpla, involuntara scapare din partea lui Carol al II-lea, aceasta replica definea un anume calcul cinic atata vreme cat- dupa cum tot Argetoianu va povesti- regele era suparat pe I G Duca pentru ca l-a ascultat pe Titulescu si a dizolvat Garda de Fier, in timp ce el, Carol, vroia sa o foloseasca in jocurile sale perfide calculand "cum ar putea fi folosita o formatiune politica care printre mijloacele ei de convingere utilizeaza si teroarea?' Ferocitatea aversiunii regelui culmineaza cu replica: " N-ar fi trebuit sa-l omoare pe Duca ci pe pe Titulescu '. "Si-i sclipeau ochii de ura- isi completeaza, memorialistul, naratiunea-. La ideea ca acesta trebuia sa fie ucis.'

Cum erau privite initiativele politice si diplomatice ale lui Nicolae Titulescu in marile capitale europene, acesta este iarasi un subiect asupra caruia putem dinscuta indelung, antologia de fata punandu-ne pe masa foarte multe elemente lamuritoare. Astfel, sunt bine cunoscute elogiile sincere de care aceasta personalitate emblematica a diplomatiei romanesti moderne s-a bucurat in mod constant. Dar, acest tablou de epoca nu ar complet si corect daca nu am lua in calcul si aversiunea de-a dreptul patologica pe care capateniile Reichului o aveau fata de Titulescu. Fapt semnificativ, chiar si dupa alungarea acestuia din fruntea diplomatiei romanesti. Mai precis, la 26 iulie 1940, cu ocazia primirii delegatiei romane de catre Fuhrer acesta a insistat asupra "motivelor de nemultumire ale Reichului cu politica de pana acum a Romaniei , care a fost dusa pe cai absolut gresite de dl. Titulescu si apoi continuata de succesorii sai.'Or, daca aceste resentimente se mai pastrau si la patru ani de la "epurarea' indezirabilului, este lesne de inteles cat de mari erau nemultumirile Berlinului in timpul mandatului sau ministerial. Asta ca sa nu mai vorbim si despre felul in care erau receptate la Bucuresti semnalele venite dinspre capeteniile Reichului…

Este, aceasta, numai una dintre lectiile pe care le da, peste timp,lectura atenta si nepartinitoare a controversele intense pe care le-a starnit si le-a catalizat personalitatea lui Nicolae Titulescu. O lectie care, citita prin cheia actualitatii imediate,poate si trebuie sa ne puna pe ganduri. Fie si daca vom pastra proportiile cuvenite pentru evenimente sau personalitati si ne vom conforma proverbului "comparaison n*est pas raison'. Sau, poate, tocmai de aceea…
--------------------------------------------------------------------------------------

(*) "Pro si Contra Titulescu', editia a II-a revazuta si adaugita. Editie ingrijita, selectie, cuvant inainte si postfata, note biografice, adnotari si explicatii, indice de George G Potra. 3 volume, Fundatia Europeana Titulescu. 2003

×