Este rândul tău, micuţo!

Puţini dintre tinerii de azi ştiu ce importanţă a avut colecţia "Enigma" a Editurii "Univers" în formarea gustului celor avizi de literatură poliţistă autentică.

Puţini dintre tinerii de azi ştiu ce importanţă a avut colecţia "Enigma" a Editurii "Univers" în formarea gustului celor avizi de literatură poliţistă autentică.


Până în 1969, când a apărut primul volum din această colecţie – "Bruta" lui Guy des Cars –, publicului românesc nu i se ofereau decât creaţii din opera lui A. Conan-Doyle, Agatha Christie, eventual Georges Simenon. Reprezentanţi ai unui policier dintr-un alt timp, scris după o reţetă vetustă, anchilozat în şabloane de multă vreme ştiute.
Şi deodată, din deceniul şapte, au început să apară în "Enigma" cărţi semnate de Hammett, Chase, Chandler, dar şi de Japrisot, Boileau-Narcejac. Ele aduceau un suflu nou, revigorant în beletristica de acest gen, atrăgând convingător atenţia că romanul poliţist nu şi-a epuizat energiile şi va mai fi încă pentru multă vreme un companion de nădejde pentru toţi iubitorii suspansului.


AMATOR. Printre acele apariţii editoriale aşteptate cu sufletul la gură s-au numărat şi realizările britanicului Peter Cheyney. "Ultimul pahar" şi, mai ales, "Ce le pasă damelor!" ne-au propus personaje inconfundabile şi o scriitură dezinvoltă.
Şi în "Este rândul tău, micuţo" îl întâlnim pe seducătorul Lemmy Caution, un special agent FBI, mare amator de "puicuţe" şi de tărie, dar şi un profesionist desăvârşit. Acţiunea în care este angrenat se petrece într-o Londră devastată de bombardamentele zilnice la care a supus-o aviaţia germană în timpul celui de-al doilea război mondial. Alarmele aeriene se succed lanţ, oamenii orbecăiesc noaptea pe străzi, deoarece iluminatul public nu funcţionează, din motive de securitate. Pretutindeni ruine, incendii stinse cu greu, morţi şi răniţi. Spionii mişună şi ei, contribuind la instaurarea unui climat de suspiciune. Un decor de coşmar. Împotriva ororilor din jur, Lemmy Caution îşi face o pavăză din umorul său debordant. Realitatea devine mai suportabilă dacă spui o glumă, dacă observi caraghioslâcul unor situaţii, chiar şi în astfel de momente de restrişte. Iată, de pildă, cum începe romanul pe care îl prezentăm: "Un tip pe nume Confucius, care se pare că îşi cunoştea meseria, a declarat cândva în scris că, de fiecare dată când văzuse un neghiob stând afară în ploaie, privind oamenii fără să-i vadă, cu o mutră de parcă ar fi luat un fier de călcat în meclă – ei bine, faptul că neghiobul în cauză se afla într-o asemenea stare lamentabilă se datora totdeauna unei femei". Nimic nu prevesteşte pericolele prin care va trece eroul, cu zâmbetul pe buze.


INTRIGA. Simpaticul agent federal traversează Atlanticul pentru o anchetă cu o miză uriaşă. Un cercetător american care a inventat un bombardier cu performanţe uluitoare a dispărut din SUA. Mai întâi se presupune că el se află în mâna serviciilor secrete naziste, apoi că o bandă de răufăcători îl ţine ostatic pentru a pune mâna pe o uriaşă sumă de bani, vânzând planurile avionului şi aliaţilor, şi nemţilor. Pentru a afla adevărul, "nemernicul agent federal" acţionează deseori fără să se sinchisească de metodele legale – o blasfemie, ţinând cont că se află în Anglia. Uneori, încasează bătăi soră cu moartea, dar nici el nu rămâne dator: împarte adversarilor pumni cu nemiluita, smulge informaţii prin ameninţări, uneori mai şi ucide pe câte cineva deosebit de incomod. Între două reprize de pugilat, are timp să golească multe sticle de whisky sau să cadă în mrejele unor femei fatale. De fiecare dată se smulge exact atunci când trebuie, pentru a mai destrăma puţin pânza de minciuni ţesută cu abilitate în jurul său. Intriga e uneori trasă de păr, situaţiile sunt câteodată forţate să intre în tiparele necesare autorului pentru a-şi construi povestea. Dar relatarea e savuroasă. Lemmy Caution, un personaj fără complexităţi metafizice, rămâne în memoria oricui, datorită poantelor sale şi prin verva sa iscoditoare. Un dur cu mult umor.


"Şi apoi, ca un fulger, se catapultează înainte. Ca un proiectil de şaptezeci şi cinci. Cu aceeaşi iuţeală, mă arunc în spate. Trag după mine şi scaunul, pentru că ştiu că în spatele meu, la douăzeci şi cinci de centimetri, se află peretele care mă va opri. Şi chiar în clipa în care tipul mă atinge, îmi ridic rapid genunchii"

Cu garoafa la butonieră

Reginald Evelyn Peter Southouse Cheyney (1896-1951) este un scriitor britanic, autor a peste şaizeci de romane poliţiste şi de spionaj. S-a născut în cartierul East End din Londra, într-o familie cu cinci copii. A urmat mai multe şcoli. În timpul primului război mondial a ajuns locotenent. A afirmat că a fost grav rănit, dar aceasta nu a fost şi părerea personalului medical.... Îşi pierduse o parte din lobul unei urechi. A practicat diverse meserii – jurnalist, avocat, poliţist – înainte de a se lansa în cariera literară. Înalt de statură – 1,90 m –, purta monoclu, o garoafă roşie la butonieră, o manta bogat ornamentată. Era bun la golf, scrimă, judo şi box şi îi plăceau maşinile sport. A fost primul romancier publicat în "Serie noire" – în 1945. Aprecieri? "A fost cel mai mare mincinos care a rămas nespânzurat, dar un extraordinar povestitor!" – Dennis Wheatley.