Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Paulo Coelho. Zarva în jurul lui e imensă. Cărţile i-au fost traduse în peste 50 de ţări. A vândut zeci de milioane de exemplare. Unii îl adoră, alţii socotesc lectura scrierilor lui o pierdere de vreme. "Literatură de consum" - iată eticheta aplicată unei opere care îi împarte pe cititori în două tabere.
Dacă i-ai citit o carte, i le-ai citit pe toate. Nu fac parte dintre cei care cred că succesul e o culpă pentru un scriitor, şi că audienţa excesivă e suspectă şi descalificantă. Mulţi dintre detractorii lui Coelho s-ar dori în postura sa. Pentru a o obţine este însă nevoie să cunoşti o reţetă care nu e la îndemâna oricui. Autorul brazilian o cunoaşte la perfecţie şi o foloseşte cu abilitate. În ce constă ea? Să discerni care sunt aşteptările publicului şi să-i vii în întâmpinare cu exact ceea ce el îşi doreşte.
Despre romanul său "învingătorul este întotdeauna singur" el declară: "Acesta nu e un thriller, ci un portret necruţător al situaţiei în care ne aflăm". Nu are dreptate. Cartea aparţine, cu siguranţă, teritoriului vast al literaturii poliţiste. Are o intrigă plină de suspans, un ucigaş în serie şi o investigaţie criminalistică laborioasă. De aceea, se parcurge cu o curiozitate caracteristică scrierilor de acest gen. Câte crime va comite asasinul? Ce mijloace va folosi pentru a nu fi prins şi pedepsit? Va fi, până la urmă, încătuşat?
CONSEMNĂRI
Ritmul sacadat al naraţiunii contribuie la sporirea tensiunii. Frazele concise, nervoase, se pretează de minune unei acţiuni desfăşurate în puţine ore. Iar multiplele paliere ale acestei proze au un rol bine determinat în frenezia relatării.
Totul se petrece la Cannes, unde are loc binecunoscutul festival de film. Oraşul e suprapopulat de vedete faimoase şi cu ifose, de regizori vestiţi, de producători şi distribuitori de pelicule care trebuie să atragă câştiguri fabuloase. În jurul lor mişună o faună pestriţă - starlete însetate să obţină un contract care să le propulseze în prim-plan, actori nebăgaţi în seamă, râvnind cu disperare să capteze atenţia cuiva care să-i scoată din anonimat. Nu lipsesc oamenii de afaceri, în căutare de aventuri de o noapte cu vreo divă.
Are loc şi o paradă a modei, care propune o colecţie de haine de vis şi propulsează manechine. Cei ale căror nume sunt pe buzele tuturor etalează un lux exorbitant. Sunt îmbrăcaţi în veşminte de firmă, bijuteriile pe care le poartă sunt embleme ale reuşitei, ca de altfel şi parfumurile scumpe pe care le folosesc. Evident, mulţimea se înghesuie la intrările în sălile unde au loc evenimentele cinematografice sau de "fashion", în speranţa de a zări figuri celebre şi de a obţine autografe. Nu lipsesc jurnaliştii şi fotoreporterii care consemnează pentru "istorie" încă o întâmplare mondenă.
VÂRFUL IERARHIEI
Paulo Coelho demitizează această lume strălucitoare, îi dezvăluie falsitatea şi găunoşenia. Faima, banii şi puterea, valori de azi şi dintotdeauna, sunt supuse unui tir necruţător. În opinia lui, pe altceva ar trebui să mizeze omenirea pentru a-şi descoperi salvarea.
Citește pe Antena3.ro
Dar rechizitoriul său, ce atinge uneori vehemenţa, este dublat de prezentarea unor crime lipsite de orice logică. Oraşul din sudul Franţei devine un spaţiu pentru fapte atroce. Înşelat în dragoste, Igor, patronul unei companii de telefonie mobilă din Rusia, fost combatant în Afganistan, ucide mai multe persoane pentru a-şi recupera iubita.
Această poveste de dragoste a unui psihopat înfierbântă suflarea dintr-un loc unde "nu există prieteni, ci numai interese". Căutarea ucigaşului scoate la iveală însă şi portretele celor care îi pândesc mişcările ca să-l înhaţe. Ei înşişi sunt cuprinşi de aceeaşi febră care bântuie ambianţa: tânjesc să fie remarcaţi şi să ajungă în vârful ierarhiei, pentru ca să-i domine pe ceilalţi. E o trăsătură pe care o descoperim şi la Coelho. De unde şi ambiţia lui de a scrie întotdeauna pe placul celor care îi parcurg cărţile.
"Pistolul Beretta Px4 compact e puţin mai mare decât un telefon mobil, cântăreşte aproape 700 de grame şi poate să tragă 10 focuri. Mic, uşor, fără să lase urme vizibile în buzunarul care-l adăposteşte, calibrul mic are avantaj enorm: în loc să traverseze corpul victimei, glonţul se loveşte de oase şi zdrobeşte tot ce-i iese în cale."
