Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Psihiatrul şi scriitorul Ion Vianu a lansat duminică, la Bookfest, cartea ''Între violenţă şi compasiune. Amintirile unui psihiatru'', prilej cu care a atras atenţia asupra responsabilităţii medicului în cazul utilizării violenţei psihiatrice, adesea inevitabile.
"Sunt situaţii în care violenţa psihiatrică este inevitabilă. Cineva care devine agresiv trebuie oprit şi imobilizat, spre binele lui şi spre binele celorlalţi. Aceasta este o încercare extrem de grea şi este o tentaţie foarte mare, pentru că acest imperativ categoric al violenţei poate fi extins într-un mod necontrolat şi brutal fără să ai un criteriu foarte precis. Deci eşti într-o cenzură permanentă cu tine însuţi şi această cenzură constituie marea întrebare pe care o pune psihiatria - aceea a abuzului de putere. Pentru că să ştiţi că sunt puţine meserii în care ai atâta libertate şi atâta cădere să acţionezi în numele Ştiinţei, cu 'Ş' mare, cum este Medicina, în general, şi Psihiatria, în mod particular. Un procuror nu are puterea pe care o are un psihiatru. Pentru că el acţionează pe loc, chiar fără nicio hârtie, fără nicio autorizaţie. Acţionează imediat. Şi, de aceea, el este controlorul său", a spus Vianu la lansare, desfăşurată la standul Polirom din Bookfest.
El a dezvăluit faptul că şi-a intitulat cartea "Între violenţă şi compasiune", deoarece violenţa nu este echilibrată decât de compasiune. "Cred că este cuvântul cel mai potrivit. Nici milă nu este mai bine, nici termeni teologici. Doar compasiunea, adică o înţelegere profundă a ceea ce simte în totul (pacientul - n.r.), o suferinţă proprie a psihiatrului, dar care nu trebuie să-l facă să-şi piardă luciditatea", a explicat Ion Vianu.
În opinia sa, "nici în practicile psihiatrice şi cu atât mai mult în viaţa de zi cu zi doctorul nu trebuie să intre în simetrie cu celălalt".
"Intrarea în simetrie este un viciu comun tuturor relaţiilor umane şi ştiţi că există un autor francez, foarte ilustru de altfel, Rene Girard, care a creat conceptul de rivalitate mimetică, adică 'dacă îmi dai o palmă, îţi dau o palmă'. Şi unul din primii doctrinari care a contrazis această teorie şi care a adus ceva nou în lume este chiar Hristos, care spune exact invers 'Dacă îmi dai o palmă, întind şi obrazul celălalt'. Deci, întreaga simetrie este de a evita această replică, această asemănare a reacţiei tale cu reacţia celuilalt. Este esenţial în relaţiile umane, dar devine cardinal şi caracteristic şi determinant în relaţia medic - pacient şi în special în relaţia psihiatru - pacient", a subliniat Vianu.
El a adăugat că în experienţa clinică din Elveţia a putut constata ameliorări ale stării unor pacienţi cronici atunci când priveau imagini cu mănăstirile Bucovinei. "Într-adevăr, arătându-le imagini din mănăstirile moldoveneşti, am văzut cum starea lor s-a ameliorat. Aveau o adevărată bucurie. Ieşeau din urâciunea bolii mintale", a spus psihiatrul.
Apărută în colecţia "Biografii, autobiografii şi jurnale - Memorii, amintiri" cartea "Între violenţă şi compasiune. Amintirile unui psihiatru", un text "dens" şi "pasionant", conduce scriitorul pe firul amintirilor, constituindu-se, potrivit Editurii Polirom, într-o "meditaţie asupra suferinţei, a demnităţii omului, accentuând modestia de care trebuie să ne pătrundem în faţa infinitei complexităţi a fiinţei".
Medic psihiatru şi scriitor, Ion Vianu, fiul criticului literar Tudor Vianu, s-a născut la 15 aprilie 1934, la Bucureşti.
A urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicina.
Format în Clinica universitară de psihiatrie de la Spitalul "Obregia" din Bucureşti, cadru didactic, Ion Vianu emigrează în 1977, protestând împotriva utilizării psihiatriei în scopuri politice.
În Elveţia îşi practică specialitatea în mediul privat, fiind, pe de altă parte, activ pe plan internaţional în domeniul apărării drepturilor omului în psihiatrie.
A publicat în străinatate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei.
După 1990, a semnat articole în paginile Revistei ''22'', precum şi în revista "Lettre Internationale", editată de ICR.
Ca eseist, a debutat cu volumul "Stil şi Persoană" (1975). A mai publicat volumele ''Introducere în psihoterapie'' (1975), ''Amintiri în dialog. Memorii'' (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994), ''Paramnezii'' (2005). Volumele "Caietele lui Ozias" (2004) şi "Vasiliu, foi volante" (2006) fac parte din ciclul de romane "Arhiva Durerii şi a Mâniei".
Ion Vianu se numără printre autorii textelor din volumul "De ce m-am întors în România", coordonat de Sandra Pralong şi lansat în 2010. Volumul reuneşte poveştile unor români celebri care s-au întors şi au ales să trăiască în România.
Pentru volumul "Amor intellectualis", apărut la Editura Polirom, Ion Vianu a primit Premiul Cartea anului 2010 acordat de Revista "România literară".
AGERPRES
