x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Lecturi la tava - "Intelectuali romani"

Lecturi la tava - "Intelectuali romani"

de Dan C.Mihailescu    |    25 Feb 2007   •   00:00
Lecturi la tava - "Intelectuali romani"

Ca in orice tragedie care isi respecta condita hegeliana, in relatia intelectualului cu Puterea toate fortele ce produc tensiunea dramatica sunt egal indreptatite.
Intelectualul e motivat sa construiasca utopii, sa revolutioneze, sa lumineze si, la rigoare, sa-si impuna vointa de putere.

Ruleta cu intelectuali

Ca in orice tragedie care isi respecta condita hegeliana, in relatia intelectualului cu Puterea toate fortele ce produc tensiunea dramatica sunt egal indreptatite.
Intelectualul e motivat sa construiasca utopii, sa revolutioneze, sa lumineze si, la rigoare, sa-si impuna vointa de putere.

Politicul are dreptate, in cinismul lui, sa-si aleaga victima inteligenta, s-o amageasca, s-o umileasca, s-o compromita si s-o calce-n picioare dupa plac. Iar publicul are dreptate sa-i aclame sau, dimpotriva, sa-i huleasca separat sau simultan pe protagonistii scenei fermecate.

Daca tot a revenit la moda statutul intelectualului in politica, cred ca veti citi cu interes volumul Intelectuali in arhivele comunismului, coordonat la Nemira de Dan Catanus (in colectiv: Mioara Anton, Ana-Maria Catanus, Alexandru Murad-Mironov, Nicoleta Raluca Spiridon, prefata Dan Berindei), lucrare de cercetare initiata in 2003 la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului.

STUDII. Dincolo de studiile de sinteza ce absorb convingator bibliografia dezvoltata in ultimii 17 ani in jurul subiectului, intalnim aici aproape saizeci de documente cu diverse teme, forme si calibre, care acopera viata culturala romaneasca din (deocamdata) intervalul 1948-1965, cu personaje de talia lui Lucian Blaga, Agarbiceanu, C. Noica, Marin Preda, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Paul Goma s.a. Inclusiv un vast si captivant raport prezentat de Mihai Ralea in 1955 "asupra atitudinii intelectualilor fata de regim si a calitatii productiei intelectuale". In micul dezghet hrusciovian de dupa moartea lui Stalin, lumea lui Dej isi permitea, iata - printr-un rasat boier de partid - sa-l critice sever pe M. Roller, sa deplanga destituirile din lumea universitara, sa se arate comprehensiva fata de natura creatorilor ("trebuie avuta in vedere psihologia speciala a artistului sau intelectualului de a se comporta anarhic sau prea individualist"), sa-i atentioneze pe Davidoglu si Baranga ca "n-au variatie in temele si mijloacele pe care le trateaza", vituperand impotriva "blocarii zece ani" a lui Arghezi, ori a etichetarii lui Gellu Naum si Virgil Teodorescu: "In loc sa fie reeducati catre realismul socialist, au fost ostracizati ca suprarealisti". Micile dezgheturi programate si iute reprimate.

"Din 1953 exagerarile s-au indepartat. Libertatea de creatie a inceput sa se accentueze. Increderea a sporit. Metodele mai intelepte, mai psihologice si mai istorice au inlocuit teroarea anterioara. Intelectualii au inceput sa lucreze si au inceput sa aflueze in jurul partidului si al guvernului. "
Mihai Ralea
1955

DELATIUNE. Detalii deochiate (v. nota M.A.I. Cluj din 20 ian. 1959 de recrutare si folosire a lui Leonida Neamtu si Alexandru Caprariu pentru supravegherea lui Aurel Rau si A. E. Baconsky) si sinteze utile sociologiei literare (ca de ex. lista cu cele 189 Ajutoare financiare acordate in 1960 membrilor Fondului Literar) se intersecteaza cu piese de dosar indelung speculabile. Dintre acestea va recomand doua. Mostra de abjectie pe care o constituie delatiunea lui N. Tertulian, p. 618, pentru eliminarea colectiei de icoane si tablouri religioase din casa lui Ion Minulescu (unde se organizeaza, spune viforos delatorul, reuniuni mondene, seri de bridge si dialoguri pe teme mistice!). Si mai ales jocul de ruleta de la p. 550 s.u., in care Zaharia Stancu e disputat de Gheorghiu-Dej, Maurer, Bodnaras, Leonte Rautu, Ceausescu, Al. Draghici, Moghioros, D. Coliu, daca si cat a fost agent al Sigurantei. Cel mai vehement acuzator e Ceausescu, Maurer il apara, Dej relativizeaza, Rautu conchide practic: "A facut multe prostii si ne-a facut greutati. Dar dupa 23 august a scris multe lucruri la sugestia noastra". Pe scurt, zice Draghici, "e tipul intelectualului oportunist". Istoria continua.
×
Subiecte în articol: carte