Madame Bovary l-a băgat în proces pe Flaubert

Un moment de rascruce in evolutia literaturii franceze in ceea ce priveste lupta pentru libertatea creatiei literare il reprezinta romanul lui Gustave Flaubert 'Doamna Bovary', cunoscut si sub denumirea de 'Povestea adulterului unei femei din provincie'.

Subiectul romanului, sugerat de devotatul sau prieten Louis Bouilhet, il reprezinta drama conjugala a sotilor Delamare, transpusa in roman, cu o serie de adaugiri, prin Charles si Emma Bovary.

Dificultatea redactarii, aproape cinci ani de zbucium creator, s-a datorat dorintei de a scrie o carte cum nu mai fusese scrisa pana atunci. Dupa finalizarea acesteia, Flaubert expediaza manuscrisul in vederea publicarii catre 'La revue de Paris', de unde primeste insa aprecieri negative si i se solicita unele schimbari din textul roma­nului. Agitatia starnita in jurul romanului, mai ales de polemica din notele schimbate de autor cu redactia revistei, atrage atentia autoritatilor spre pretinsa imoralitate a Doamnei Bovary. Din cauza publicarii unui articol ce continea pasaje eliminate, autoritatile considerand ca s-au incalcat normele moralei publice au sesizat instanta cu invinuirea autorului de ultraj la morala publica si religiosa, in scopul interzicerii publicarii romanului.

In fata Tribunalului din Paris, Flaubert este aparat de avocatul cu o reputatie deosebita, Senard, care reda continutul romanului, incercand sa extinda aprecierea ce s-ar face doar asupra pasajelor incriminate.

Aceste pasaje din roman constau in descrierea acelor momente care preced seducerea tinerei femei de catre prietenul ei Rudolf Boulange; apologia adulterului ('mediocritatea vietii casnice o impingea spre fantezii costisitoare, duiosia conjugala spre fantezii adultere'); gandurile femeii in timpul spovedaniei (de unde reiese acuzatia de blasfemie). La aceste acuzatii, argumentele apararii s-au bazat, prin comparatie cu descrie­rile unor scene asemanatoare a altor reprezentanti ai literaturii franceze, pe modul rezervat de prezentare de catre autor a unor asemenea situatii, scopul descrierii acestui viciu fiind acela de a avertiza tinerele femei prin expunerea chinurilor si parerilor de rau ale eroinei care culmineaza cu moartea ei ingrozitoare.

Asupra acestor aspecte, instanta de judecata a pronuntat hotararea de achitare. Toate acestea au contribuit la notorietatea operei care desigur nu avea nevoie de o astfel de publicitate, fiind una dintre cele mai mari opere ale literaturii universale.