x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Miercuri, 18 iulie, exclusiv cu Jurnalul: ”ZECE MISTERE fascinante ale spațiului carpato-danubiano-pontic”

Miercuri, 18 iulie, exclusiv cu Jurnalul: ”ZECE MISTERE fascinante ale spațiului carpato-danubiano-pontic”

17 Iul 2018   •   14:23
Miercuri, 18 iulie, exclusiv cu Jurnalul: ”ZECE MISTERE fascinante ale spațiului carpato-danubiano-pontic”

Jurnalul îți aduce miercuri, 18 iulie, o carte cu subiecte incitante, dezvăluiri secrete, despre lucruri, întâmplări sau fenomene petrecute în România. Un volum care garantat te ține cu sufletul la gură. Iată câteva!

 

Sfinxul din Bucegi… și o suită de fenomene ciudate

Cea mai misterioasă formațiune din Carpați rămâne stânca din Bucegi care are o asemanare tulburătoare cu Sfinxul egiptean. Dintotdeauna, oamenii și-au pus întrebarea dacă aspectul ei particular a fost efectul eroziunii sau avem de-a face cu o lucrare realizată de mâna omului. Din orice unghi e privit, se poate constata că este o reprezentare antropomorfă. Sfinxul românesc din Bucegi nu are doar aspectul Sfinxului, ci și atributele misterioase ale acestuia. Vizionarii spun că în preajma lui au trăit revelații și experiențe aparte.

Însă taina ascunsă de acest cap de om care priveşte în zare nu a fost descifrată de nimeni. În jurul lui s-au ţesut însă numeroase legende. Una dintre poveştile Sfinxului spune că acesta era folosit de daci în vechime ca altar la poalele căruia se închinau preoţii veniţi să stea de vorbă cu zeii chiar sub ochii Babelor, alte formaţiuni de piatră a căror apariţie ascunde o mulţime de mistere.

Despre Sfinx se spune că este punctul în care se adună mai multe şuvoaie de energie, iar mulţi au povestit că au văzut în jurul acestei formaţiuni care seamnănă cu un cap de om pe care se află o cuşmă de dac lumini bizare şi scântei apărute de nicăieri.

Între 1966 -1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo venea în România pentru a cerceta Sfinxul.

Se spune că însuşi Ceauşescu era interesat de „povestea” Sfinxului. Daniel Ruzo i-a îndemnat pe cercetătorii români, care l-au însoţit în peregrinările sale prin Bucegi, să cartografieze anumite „zone”. Se pare că unii dintre cei care l-au însoţit pe Ruzo în România erau „cercetători” ai Securităţii, trimişi să vadă ce face „nebunul” şi să întocmească rapoarte pentru Cabinetul 2, respectiv Elena Ceauşescu. În plus, Nicolae Ceauşescu ar fi înfiinţat o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale.

Conform teoriei cercetătoarei Cristina Panculescu, care a efectuat un amplu studiu asupra masivului Bucegi – studiu despre care se spune că a ajuns la un moment dat pe biroul Elenei Ceauşescu, în Bucegi, în apropierea Vârfului Omu, se află un centru energetic. „Chemaţi de Sfinx, dacii ştiau a se face nemuritori“, concluziona studiul, finalizat în 1988 şi înaintat către C.C. al P.C.R. Cercetătoarea demonstra, printre altele, că acest „Centru” reprezintă o poartă de ieşire din universul terestru, cu o activitate energetică măsurabilă, care se manifestă ciclic. Şi constata că, din 1986, intensitatea centrului s-a amplificat. Prevestea ceva, poate…

 

Orașul subteran de sub Sarmizegetusa

Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa, şi sub celelalte cetăţi dacice cunoscute, există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.

Oraşul subteran, despre care se presupune că ar fi de dimensiuni impresionante, concurând cu mărimea Bucureştiului, ascunde incinte sacre, sanctuare tăiate din andezit, cetăţi din blocuri de calcar fasonate şi îmbinate perfect, după tehnici misterioase, podoabe din aur şi argint.

De la incinte pleacă mai multe tuneluri spre munţii din apropiere, unele, prăbuşite parţial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia.

Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii. Tot ceea ce se cunoaşte este faptul că specialiştii români au întocmit nişte planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strâns într-un dosar trimis Ministerului Culturii şi Cultelor.

Conform datelor din studiu, mega-aşezarea regilor daci este situată pe masivul Şureanu, munte care coboară către est, nord şi vest în Podişul Transilvaniei, între râurile Sebeş şi Ştrei.

 

Scheletele uriașe din diferite locuri ale României

În luna august 2012, lângă Carei, a fost descoperit un schelet uriaş, care a stârnit senzație la acea oră în lumea ştiinţifică din Europa, dar şi de peste Ocean.

Lucrările de construcţie a centurii de ocolire a oraşului au scos la iveală urme ale unei aşezări preistorice şi a unui cimitir din aceeaşi perioadă, iar într-un mormânt de la marginea cimitirului a fost descoperit scheletul unui bărbat ce măsura aproape 2 metri înălţime, ceva nefiresc pentru vremea aceea deoarece media de înălţime nu depăşea 1,5-1,6 metri.

Războinicul a fost înmormântat în afara cimitirului existent în vechea aşezare, cu un pumnal pe care îl purtau doar cei cu rang înalt. În plus, statura lui impresionantă le-a trezit curiozitatea arheologilor. Imediat l-au botezat „Goliat”. Pumnalul are si el valoare de tezaur.

După ce a fost trimis la Târgu Mureş în vederea efectuării unor studii antropologice s-a dovedit că scheletul provine din perioada 1.500-1.400 î. Hr., ceea ce corespunde Epocii bronzului în această parte a Europei. Din studiile efectuate a reieşit faptul că războinicul ar fi murit în jurul vârstei de 29-35 de ani. „Uriaşul” a stârnit interes şi în rândul oamenilor de ştiinţă din străinătate astfel că o probă prelevată din structura osoasă a uriaşului a fost trimisă în Germania în vederea efectuării unor analize mai detaliate. Ba mai mult în vara anului 2013 a sosit în România o echipă mixtă alcătuită din arheologi şi antropologi germani, americani şi maghiari care a studiat atât scheletul găsit cât şi zona unde s-a făcut descoperirea istorică.

Un schelet similar din aceeași perioadă, evaluat de antropologul Cantemir Rișcuția la 1,95 metri înălțime, se găsește într-un sarcofag de piatră aflat în curtea Muzeului Dunării de Jos din Călărași. Era probabil un mercenar cu statură impozantă, dovadă că moartea i-a fost provocată de o săgeată cu vârful metalic, care i-a fisurat calota craniană.

Totodată, în România se vorbeşte despre uriaşii din Piatra Craiului şi Munţii Perşani, sau despre scheletele de uriaşi descoperite la Polovragi, la Cetăţeni (2005), sub Mânăstirea Negru Vodă, personaj despre care se spune că avea el însuşi o statură impunătoare. De asemenea, Ţara Haţegului este plină de legende despre uriaşi. La începutul veacului trecut, în depresiunea dintre Petroşani şi Deva, s-au găsit câteva schelete despre care se crede că aparţineau uriaşilor. Un alt exemplu elocvent, dar evitat cu desăvârşire de către savanţii noştri este faptul că necropola de la Argedava (Cetatea lui Burebista) a adăpostit mormintele a 80 de oameni foarte înalți. La Scăieni (judeţul Buzău) au fost dezgropate în 1985 două schelete de uriaşi. Totodată, în localitatea Măriuţa (judeţul Călăraşi) au fost deshumate trei schelete de uriaşi.

Munţii Buzăului sunt pentru pasionaţii de fenomene paranormale şi legende un spaţiu fascinant. Oamenii din arealul limitat de comunele Bozioru şi Colţi şi-au creat o istorie paralelă, fantastică, ce vorbeşte despre strămoşi războinici conduşi de un rege înţelept, Luana, despre lupta lor cu forţe cereşti, despre dispariţii misterioase şi multe alte ”episoade” incredibile. Una dintre legendele locului se referă la existenţa, cu multe mii de ani în urmă, a unor locuitori extrem de înalţi, despre care s-a relatat mai ales în presa de după Revoluţie, fiind citaţi câţiva ghizi din zonă, dar şi Vasile Rudan, un cercetător în domeniul extrasenzorialului. Potrivit acestuia, legenda uriaşilor ar avea la bază un adevăr istoric, dovada fiind o necropolă cu schelete gigantice, lungi de aproximativ 2,40 metri, descoperită la marginea satului Scăieni, comuna buzoiană Bozioru.

 

Alte subiecte deosebit de interesante și incitante: „Gura de Rai” – locul cu „energie pură” din Carpați, Aurul dacic ascuns în munți, Tăblițele de aur de la Sinaia – cel mai controversat fals(?) istoric, Tărtăria și prima scriere a lumii, Comorile templierilor de la Rucăr, Androniconul, școala lui Zalmolxis. Caută începând de miercuri, 18 iulie, cartea ”Zece mistere fascinante ale spațiului  carpato-danubiano-pontic”, distribuită cu Jurnalul la prețul special de 14,9 lei.

×