Vineri 4 septembrie, Jurnalul Naţional vă aduce un pachetul cu două cărţi de excepţie, la un preţ special, de numai 7,9 lei.
Secrete bine păzite, fapte istorice, conspiraţii care au marcat evoluţia Bisericii, adunate
în două volume propuse de Jurnalul: Cruciada împotriva Sfantului Graal, cartea scriitotului Otto Rahn şi Iezuiţii, de Jonathan Wright .
Despre cele două cărţi:
Cruciada împotriva Sfântului Graal. Lupta dintre catari, templieri şi Biserica Romei, Otto Rahn
O carte fascinantă despre Graal şi ultimii săi custozi, catarii (din grecescul katharos=pur, imaculat; catarii erau adepţi ai unei secte creştine din Europa de vest, care venerau Manni sau Graalul, erau consideraţi eretici de Biserica Catolică, sec. XI-XIV).
Din 1924, Rahn a făcut cercetări în peşterilor din sudul Franţei, inclusiv la Montsegur, căutând dovezi în sprijinul teoriei sale conform căreia catarii sunt ultimii păstrători ai Graalului. Nu a găsit Graal-ul, dar a descoperit un complex de peşteri subterane, utilizate de catari drept refugiu şi loc sfânt. Rahn a vorbit cu oamenii locului şi a cercetat numeroase cărţi şi documente istorice, inclusiv materiale existente la Biblioteca Naţională a Franţei. Rezultatele cercetărilor sale au fost incluse în “Cruciada împotriva sfântului Graal”, publicată în 1933. Cartea a atras atenţia lui Heinrich Himmler, care i-a propus autorului să devină membru al SS-ului şi i-a finanţat cercetările ulterioare. Cea de-a doua carte “Curtea lui Lucifer: O călătorie în căutarea spiritelor bune ale Europei”, a fost publicată în 1937, după ce Rahn a făcut cercetări în Islanda. În acelaşi an, Rahn a căzut în digraţie, cel mai probabil din cauza faptului că îşi exprimase convingerile anti-război. A fost trimis ca gardian la Dachau, iar în 1939 şi-a dat demisia din SS. A murit în acelaşi an, cauza oficială a morţii fiind sinuciderea, deşi în epocă au existat speculaţii privind posibila implicare a SS-ului în uciderea sa.
Iezuiţii, Jonathan Wright
Un volum care vă provoacă să descoperiţi secretele istoriei unuia dintre cele mai cunoscute şi controversate ordine religioase. Volumul „Iezuiţii. Misiune, mituri şi istorie”, semnat de istoricul Jonathan Wright, urmăreşte pas cu pas destinul membrilor „Societăţii lui Isus”, de-a lungul unor epoci de profunde prefaceri religioase, sociale şi culturale, în care creştinismul s-a răspândit tot mai mult, iar noile convingeri ştiinţifice au început să aibă parte de recunoaşterea cuvenită, fiind treptat acceptate de Biserică.
„Fie că era iubită sau detestată, „Societatea lui Isus” nu putea fi ignorată. Ea avea să perturbe siguranţa şi ierarhia Bisericii Catolice, să transforme peisajul cultural, spiritual şi religios al Europei şi să intervină în diverse controverse ale Reformei, constituirii imperiilor, Iluminismului şi Revoluţiei. Bătălia pentru adjudecarea istoriei acesteia a fost dintotdeauna strânsă”, susţine Jonathan Wright.
Lucrare istorică documentată şi structurată exemplar, „Iezuiţii. Misiune, mituri şi istorie” se citeşte cu plăcere şi interes, mai cu seamă datorită stilului scriitorului care, fără a renunţa la rigoare, tratează tema călugărilor aflaţi în serviciul direct al papei într-o manieră incitantă. „Timp de aproape cinci secole, iezuiţii au fost o prezenţă influentă şi turbulentă în istoria mondială — şi nu doar ca evanghelişti, teologi sau intermediari ai clericilor. Ei au fost curteni rafinaţi la Paris, Beijing sau Praga, care le spuneau regilor când să se căsătorească, când şi cum să meargă la război, care slujeau ca astronomi ai împăraţilor chinezi şi erau preoţi militari pentru armatele nipone ce invadau Coreea.
Istoria iezuiţilor începe în 1541. Călugărul Francisc Xavier este considerat membrul fondator şi cel dintâi mare misionar al Societăţii lui Isus. Xavier a călătorit de-a lungul întregii sale vieţi, predicând şi botezând în India, Insulele Moluce şi Japonia, având grijă de leproşi şi confruntându-se cu budiştii, ridiculizând obiceiurile ciudate şi cultivând sufletele. Deşi exista doar de 12 ani la moartea lui Francisc Xavier, „Societatea lui Isus” se remarcase deja ca fiind cel mai răsunător şi cel mai provocator ordin religios care a aparţinut vreodată Bisericii Catolice, susţine Wright. „În curând avea să îşi anunţe pretenţia de a fi o adevărată forţă, în amvon şi confesionar, în laborator şi în observator, în salon şi în academie, în cele mai înalte bastioane ale puterii politice, iar cariera evanghelică exotică a lui Xavier avea să fie prima poveste iezuită de succes. Călătoria sa postumă prin istorie, o călătorie a mutilării, a sfinţeniei şi a memoriei, avea să fie încă şi mai extraordinară”, afirmă autorul.
Atentie, stoc limitat!
Citește pe Antena3.ro