Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre carti si oameni. Anticii spuneau ca muzele trebuie sa taca atunci cand armele vorbesc. Noi, romanii, suntem muti de prea multa vreme si probabil ca de aceea am scris mai bine ca altii. Acum traim cu degetele-n priza si cu ochiii in monitor, uitand voluptatea iscalirii pe o foaie de hartie si mai ales citirea ori silabisirea unei capodopere care ne este inca la indemana, datorita colectiei Biblioteca pentru Toti, editata de Jurnalul National. O carte citita inseamna inca o viata traita, mai ales cand e povestita de un clasic. Cand Eminescu a primit bani de la tatal sau pentru a-si cumpara haine si ghete, i-a cheltuit pentru a-si cumpara carti de Heine si Goethe. Stia el ce stia!
O noua "Balanta". In vremuri triste, in care multi analfabeti au devenit scriitori, sau si mai rau, si-au prostituat talentul, Ion Baiesu a scris ce-a vrut si cum a vrut, traind fara leafa de la stat, ori functie de partid, dovada ca opera i-a supravietuit in intregime. Opera sa de capatai si cea mai draga sufletului sau este romanul "Balanta". Si-a castigat notorietatea datorita pieselor de teatru si a unui serial de televiziune, a scris nenumarate proze scurte, dar visul sau era sa scrie un roman. Dupa zece ani de truda a reusit sa-l biruiasca, iar dupa alti cativa sa-l si publice. Succesul a fost imediat si temeinic, dovada ca cenzura l-a retras de pe piata a doua zi dupa aparitie, iar dupa Revolutie un mare regizor l-a transformat in film. "Balanta" este o cronica vie a vremurilor noastre, vorba nu stiu cui, iar faptul ca Jurnalul National a inclus acest titlu in colectia Biblioteca pentru Toti onoreaza atat editorul, cat si pe autorul de la a carui moarte se implinesc anul acesta douazeci de ani.
Radu Baiesu
Un act indraznet de cultura
Ma bucur sa aflu ca noua serie a Bibliotecii pentru Toti, initiata si editata de Jurnalul National, implineste trei ani in decursul carora au fost publicate 153 de titluri din literatura romana clasica si actuala. Multi, in vremea din urma, au facut caz, in vorbe, de importanta culturii nationale, dar putini au si facut pentru ea ceva concret, tradus in fapte. Pe drept cuvant Marius Tuca, initiatorul proiectului de la Jurnalul National, vorbeste despre "recursul la Romania", la patrimoniul cultural romanesc din care "Biblioteca pentru toti" este o parte. Programul e vast, de la clasici la scriitori romani contemporani intrati in constiinta publica, precum Marin Preda, Stefan Banulescu, Nicolae Velea, Fanus Neagu, Constantin Toiu, Adrian Paunescu, Ana Blandiana si altii. Toti au gasit in colectia coordonata de Ana-Maria Vulpescu o gazduire dintre cele mai norocoase, beneficiind de prefete ale unor critici autorizati, de cronologii riguroase, de referinte critice selectate cu competenta. Fotografiile din arhiva lui Ion Cucu intregesc fericit imaginea despre autorii contemporani publicati in BPT, facand volumele si mai atractive. S-au si bucurat, aceste 153 de carti aparute in cei trei ani, de o receptare pe masura realizarii. Un act indraznet de cultura pentru care infaptuitorii sai merita recunostinta tuturor si incurajarile de a-l continua.
Gabriel Dimisianu
Redesteptarea romaneasca
Initiativa dusa pana la capat a Jurnalului National de a tipari operele si capodoperele literaturii romane reprezinta un fapt rar intr-un timp al orientarii multora doar spre succes mercantil si spre exhibare orgolioasa a unor presupuse calitati personale. A gandi generos si in ordinea, totodata, a utilitatii si a binelui public, iata fundamentul acestui fapt cultural pe care, fara Marius Tuca si Ana Vulpescu nu l-am avea ca eveniment meritoriu al istoriei noastre curente. Traind intr-un timp al fracturilor existentiale si morale mi-am reintarit convingerea, scriind, de pilda, prefete la "Ciocoii vechi si noi", "Viata la tara", "Intunecare" sau "Toate panzele sus!", ca si prin literatura romana avem un acces privilegiat la valorile fundamentale ale umanitatii traite de personaje exemplare ale acesteia. Am avut si bucuria deplina de a constata ca personalitati reale, in viata, precum Lascar Zamfirescu, nepotul lui Duiliu Zamfirescu, dar si colegul de clasa al Majestatii Sale Regele Mihai I mai pot depune marturie si despre ilustrul sau bunic, dar si despre continuitati si consens intr-o istorie si intr-o cultura. In fond, redesteptarea romaneasca este inteleasa, poate, cel mai bine prin redesteptarea interesului pentru capodoperele scriitorilor acestui popor.
Vasile Morar
Literatura noastra intereseaza
Dupa parerea mea, nicicand prostul gust, incultura agresiva, dispretul pentru spirit al autoritatilor n-au fost la mai mare cinste decat in zilele noastre. Si tocmai de aceea, si riscul asumat de a relansa Biblioteca pentru Toti, imi par formidabile. Colectia – ieftina, eleganta, compusa din volume insotite de un aparat critic de mare seriozitate – dovedeste ca literatura romana intereseaza, raspunde nevoilor celor mai exigenti cititori, ca numarul acestora nu s-a micsorat, in ciuda noilor canoane din manualele scolare, croite pe gustul triburilor literare la putere. Jurnalul National, toti cei implicati in acest proiect au facut pentru cunoasterea literaturii romane mai mult decat toate institutiile post-decembriste, ba chiar si decat breasla noastra, a scriitorilor, care si-a pierdut respectul de sine, indarjirea de a apara ideile fara de care omul nu mai este om, ci o biata unealta.
Augustin Buzura
Romania n-a fost o Siberie culturala!
Jurnalul National, prin cele 153 de romane tiparite in 153 de saptamani, a vrut sa evidentieze potentialul Creatiei noastre literare si sa demonstreze, astfel, gagautilor de pretutindeni, ca Romania n-a fost o Siberie culturala! Din pacate, azi, potentialul Receptarii culturale din Romania parca se aseamana cu o Sahara betonata de cuviosii nostri asfaltangii si bordurari fara arginti!
D.R. Popescu
"Nebunia" aceasta a adus mai multa lumina
153 de carti romanesti intr-un tiraj de masa! Un act de curaj. Unii spun, "curajul e ruda cu nebunia". Ma bucur ca nebunia aceasta a adus mai multa lumina si mai multa intelepciune in casele romanilor. Avem nevoie de carti romanesti pentru a ne putea uita in oglinda. In oglinda sufletului nostru.
Eugen Uricaru
Urmareau fiecare aparitie
Din perspectiva studentilor masteranzi de la Facultatea de Litere din Bucuresti, colectia Biblioteca pentru Toti a Jurnalului National a fost foarte apreciata pentru ca a oferit reeditarea unor carti de referinta ale literaturii romane, cu un aparat critic si informativ bogat, elegante ca aspect si – nu in ultimul rand – la un pret accesibil. Unii dintre ei au cumparat toata seria, asteptand cu nerabdare fiecare noua aparitie si valorificand la cursuri diverse informatii.
Elena Zaharia-Filipas
Citește pe Antena3.ro
