O nouă istorie a religiilor

Pe piaţa cărţii apare o nouă operă fundamentală: “Istoria religiilor”. Nu, nu este vorba de volumele lui Eliade, ci de unele la fel de importante, ale autorului italian Giovanni Filoramo. Deocamdată apare numai volumul unu, dintr-o serie de cinci.

Polirom - Volume esenţiale

Pe piaţa cărţii apare o nouă operă fundamentală: “Istoria religiilor”. Nu, nu este vorba de volumele lui Eliade, ci de unele la fel de importante, ale autorului italian Giovanni Filoramo. Deocamdată apare numai volumul unu, dintr-o serie de cinci.

Săptămâna viitoare va fi prezent în librării primul volum al Istoriei religiilor (traducere de Smaranda Scriitoru şi Cornelia Dumitru) coordonată de Giovanni Filoramo. Lucrarea reprezintă o călătorie în timp prin diversele forme religioase care au caracterizat umanitatea.

Începutul. În primul volum, Religiile antice, sunt tratate religiile preistorice, cele din Orientul Apropiat (Egipt, Mesopotamia, Anatolia, Siria şi Palestina), din lumea clasică (religiile minoică, greacă, romană), din lumea elenistică, religiile Iranului antic, zoroastrismul şi religiile din Europa antică (indo-europenii, balţii, slavii, celţii, germanii).

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Autorii au fost puşi în faţa unei duble cerinţe: pe de o parte, cea referitoare la ierarhizarea cronologică a religiilor, iar pe de alta, cea care vizează elementele de continuitate şi permanenţă (îndeosebi în cazul religiilor istorice cu o existenţă îndelungată). În final, s-a optat pentru privilegierea celui din urmă criteriu.

Ordinea consacratå. “Am preferat să recurgem la ordinea consacrată, care porneşte de la prezentarea datelor pe care le deţinem privind preistoria, parcurge întregul tablou al religiilor antice (vol. I), abordează cele trei religii abrahamice – iudaismul, creştinismul, islamul – (vol. II şi III), pentru a trece apoi la tratarea religiilor Extremului Orient (vol. IV) şi, în final, a religiilor popoarelor sub aspect etnologic (vol. V). Un statut aparte îl au religiile dualiste – gnoza, maniheismul şi destinul lor medieval –, pe care am decis să le izolăm după un criteriu tipologic (ele se găsesc în volumul al treilea doar din motive editoriale), şi religiile din America precolumbiană, plasate din motive similare în ultimul volum, afirmă coordonatorul lucrării, Giovanni Filoramo.

Autorul. Giovanni Filoramo este profesor de istoria creştinismului la Facultatea de Litere a Universităţii din Torino şi unul dintre cei mai importanţi istorici ai religiilor. Dintre numeroasele lucrări publicate amintim: “L’attesa della fine. Storia della gnosi” (1983), “Il risveglio della gnosi ovvero diventare dio” (1990), “Cristianesimo e societa antica” (în colaborare, 1992), “Religione e modernita: il caso del fondamentalismo” (2000), “Manuale di storia delle religioni” (în colaborare, 2003), “Veggenti, profeti, gnostici. Identita e conflitti nel cristianesimo antico” (2005), “Cristianesimo” (2007), “La Chiesa e le sfide della modernita” (2007).