x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pagini de satiră, pamflet şi adieri de poem

0
Autor: Clara Margineanu 02 Oct 2011 - 21:00
Pagini de satiră, pamflet  şi adieri de poem

Ion N. Theodorescu a debutat la 16 ani, cu o poezie suparata, in care contesta virulent autoritatea paterna. Ruptura de atunci, dintre el si tatal sau, s-a manifestat si prin adoptarea pseudonimului care avea sa il consacre definitiv, Tudor Arghezi. Tanarul poet de atunci a cautat sprijin si protectie spirituala in cenaculul 'Sburatorul' condus de Alexandru Macedonski, in figura caruia Arghezi proiecta o posibila figura paterna. S-a produs insa si despar­ti­rea intre elev si maestru. Dualitatea din fiinta sa, alternanta iubire-ura care ii macina fiinta il vor duce pana la urma pe Tudor Arghezi la cautarea fierbinte a divinitatii. Biografia sa consemneaza ca in 1899 s-a retras la Manastirea Cernica, a fost ieromonah si mai tarziu diacon la Mitropolie, intre anii 1900 si 1905. Cautarile sale impatimite intru divinitate s-au concretizat iata, in viata, prin monahism, iar in literatura, prin ,,Psalmi'.

Arghezi a ramas in aceeasi masura, poetul credintei, dar si al indoielii, care scrie intr-un poem, adresandu-i-se lui Dumnezeu: 'Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti'. Literatura sa in care cauta cu ardoare divinitatea dezvaluie o cumplita lupta interioara, vrea sa creada, are momente de indoiala, este pana la urma, torturat de incertitudini. 'ªi te slujesc, dar Doamne, pana cand?', intreaba cu impietate. Atunci cand credinta sa e oscilanta, cere probe concrete: 'In rostul meu tu m-ai lasat uitarii/ ªi ma muncesc din radacini si sanger/ Trimite, Doamne, semnul departarii,/ Din cand in cand, cate un pui de inger'. Dar declaratia de dragoste cutremu­ratoare ia forma memorabila a strofei: 'Singuri, acum, in marea ta poveste/ Raman cu tine sa ma mai masor/ Fara sa vreau sa ies biruitor/ Vreau sa te pipai si sa urlu ESTE!'.

In 1905 s-a retras din manastire. S-a nascut fiul sau, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar). In acelasi an pleaca intr-o calatorie de studii, in Elvetia. Ramane aici pana in 1910, urmand o scoala de meserii si lucrand in atelier 'dinti de aur, inele, capace de ceasornice'. Dupa revenirea in Romania isi reia preocuparile literare, publicand constant in presa versuri, pamflete, polemici, cronici dramatice si plastice. A fost apoi casatorit cu Paraschiva Burda, mama celor doi copii ai lui Arghezi, Mitzura si Barutu.

Adevarata sa consacrare literara se intampla in 1927, cand i se incredinteaza 'Premiul Societatii Scriitorilor Romani' pentru volumul 'Cuvinte potrivite'. Daca pana atunci poezia lui Arghezi era cunoscuta mai mult in medii restranse, din acel moment s-a bucurat de o binemeritata faima literara, din care nu au lipsit controversele. S-a vazut in el un sef de scoala, un temerar deschizator de drumuri. Aceasta era parerea lui Macedonski si a lui Gala Galaction. O parte a criticii conservatoare insa l-a acuzat pentru libertatile de limbaj si i-au aplicat eticheta de 'poetica marunta si manufacturiera'. In orice caz, cainii au latrat si caravana a trecut lasand in urma definitiv, versuri de o inegalabila frumusete. Versuri memorabile, versuri stiute, cantate, visate, apartinand tuturor si fiecarui iubitor de poezie in parte. 'Ce sufar mi se pare ca-ti este de durere/ De fata-n tot ce naste, de fata-n tot ce pie­re/ Apropiata mie si totusi de­par­tata/ Logodnica de-a pururi, sotie nici­odata!' Sau: 'Ti-as fi facut un semn dupa plecare,/ dar ce-i un semn de umbra-n departare?/ Voiam sa pleci, voiam si sa ramai./ Ai ascultat de gandul cel dintai./ Nu te oprise gan­dul fara glas./ De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?'. Inscriptiile argheziene sunt scrijelite cu aur in memoria noastra afectiva. 'Inscriptie pe o usa' (de gasit pe tarabe, la targuri, la talcioc, la iarmaroc, ce mai conteaza, a intrat in folclor!), 'In­scrip­tie pe un inel', 'Inscriptie pe am­fora Lui', 'Inscriptie de barbat', 'In­scriptie de femeie', in care spune: 'E jertfa lui de sine, aprinsa de-o idee/ Ide­ea, ca si lupta si painea-i tot femeie'.

Prin 1940 se scria despre poezia lui Arghezi ca e sortita, ca putere de ex­presie, sa ocupe versantul liber din fa­ta lui Eminescu (Paul Constantinescu). Dupa vreo douazeci de ani, Tu­dor Vianu era de parere ca rolul is­to­ric al lui Arghezi a fost sa de­pa­seasca eminescianismul. 'Renovarea li­ricii romanesti, smulgerea ei de pe cai­le unde o fixase marea influenta a poe­tului Luceafarului, este conse­cin­ta cea mai importanta produsa de afir­marea lui, inca din al doilea deceniu al veacului nostru'.

Ca orice personalitate puternica si contradictorie, Tudor Arghezi a declansat in cei din jur stari si reactii dintre cele mai diferite. Arghezi si-a fascinat si si-a contrariat contemporanii. Cariera sa a fost in zigzag, viata sa a ramas cu o multime de necunoscute pentru biografi, a fost foarte sus si foarte jos, prabusit in noroi si ridicat la stele. Cum altfel sa fi trait un poet in al carui ,,Testament' scrie 'Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi'?!

Prima editie a volumului 'Cimiti­rul Buna Vestire' a aparut in 1936 si se subintitula 'roman'. Unii cronicari au ironizat denumirea, iar mai tarziu regasim cartea, explicata simplu: 'Scrieri'. Il cunoastem aici pe Unanian, care, ajuns intendent al cimitirului 'Buna Vestire', asista la un miracol: invierea mortilor. Cartii ii lipseste o inchegare epica, ofera in schimb personaje stranii, enorme si monstruase: o doamna necrofila care vine la capela pentru a contempla si mangaia mortii, o femeie fatala care si-a ingropat in zece ani cinci barbati si pregateste acelasi viitor celui de-al saselea, un domn care isi adora postum sotia pe care a chinuit-o cotidian cat timp a trait. Atunci cand mortii invie, acestia ofera si o explicatie: 'Noi nu stim nimic, domnule. Am au­zit trambita si ne-am pomenit din somn. Am dormit doua sute de ani'. S-ar putea spune despre 'Cimitirul Bu­na-Vestire' ca inchide o lume de 'Doam­ne-fereste!'. Dar cartea con­tine pagini de satira, viziuni metafi­zice, pamflet si chiar adieri de poem.

De la un anumit moment, Tudor Arghezi a stat retras la vila 'Mar­ti­sor', asezata la marginea Capitalei. Ii pla­cea sa gradinareasca, sa aiba grija de stupi, sa ingrijeasca animale. Arghezi a trait si aceasta pace domestica, pe care a turnat-o ca un bijutier in poezie. Cand se bucura intens de minunile lumii, ale naturii, scria: 'Dum­nezeu ne da de-a gata/ Totul chib­­zuit si bine/ Calul este pentru tata/ Man­zul este pentru mine/(…) Pu­iul ma­tii-ntaia oara/ Vede fluturii si zboara/ Vino-ti matule in fire/ Lu­cruri multe-or sa te mire'. A avut no­rocul sa se ascunda in paradisul proprietatii sale si sa asculte de acolo, in surdina, forfota metropolei. Acolo a fost inmormantat, in 1967, cu funeralii nationale. In gradina casei de la 'Martisor', unde pe vremuri se juca 'De-a v-ati ascuns…' cu noi, spunandu-ne: 'Dragii mei, o sa ma joc o data/ Cu voi, de-a ceva ciudat/ O data, poa­te, dupa scapatat'. Ne mai ra­ma­ne doar sa ne luam in serios, jucandu-ne cu literatura care arata de multe ori, mult mai bine decat viata. In aceasta lume, in care ispita poeziei e pe gratis.

Citeşte mai multe despre:   carte,   biblioteca pentru toţi,   tudor arghezi,   cimitirul buna-vestire

 



Mai multe titluri din categorie

Jim Carrey a împlinit 59 de ani

Jim Carrey a împlinit 59 de ani
Jim Carrey a împlinit astăzi 59 de ani. El este cunoscut pentru roluri precum cel din „Masca” (1994), „Ace Ventura, Detectivul lui peşte” (1994), „Liar Liar” (1997) sau „Yes Man” (2008). În 1979,...

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021
Galerie Foto Oricât de complicat este să sărbătorim Ziua Națională a Culturii în România și să dăm amploare unor evenimente artistice și culturale dedicate marelui poet universal Eminescu, în vremuri de pandemie,...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”
Galerie Foto De când nu ne-am văzut, de mai bine de un an de zile, a venit peste noi pandemia. Cum ai trăit anul acesta, pe care tocmai l-am încheiat? A fost un an blestemat pentru toți. Dar tu ai reușit să învingi și de dat...

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Galerie Foto În urma ceremoniei desfăşurate la Palatul Cotroceni în ziua de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai multe personalităţi ale vieţii culturale au participat la festivitatea prin care Preşedintele...

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism
Galerie Foto Textele și comentariile pe care vi le prezentăm astăzi au fost extrase din lucrarea „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă....

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

Începe Spectacolul!

Începe Spectacolul!
Galerie Foto A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul SPECTACOLUL! – episod care va fi proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în...

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun
Galerie Foto Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de...

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale
Galerie Foto Zece zile de filme românești și discuții cu profesioniști din cinematografie îi așteaptă pe iubitorii de cinema între 15 și 24 ianuarie, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, cu prilejul Zilei Culturii...

Ziua Culturii Române

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române. Astfel, avem...

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”
Galerie Foto Evenimentul ”Ziua Culturii în Capitala Culturii”, organizat de Filarmonica de Stat Sibiu, aduce pe Esplanada Sălii Thalia expoziția ”Eroii care au făcut istorie” realizată cu lucrările primite în urma...

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”
Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, aflat la a doua colaborare cu Tokyo Metropolitan Theatre, Adrian Damian, autorul unor veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor,

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“
Galerie Foto ICR NEW YORK     Peste 20 de proiecte culturale, într-o singură zi. O zi dedicată creativității românești, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor...
Serviciul de email marketing furnizat de