x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pagini de satiră, pamflet şi adieri de poem

0
Autor: Clara Margineanu 02 Oct 2011 - 21:00
Pagini de satiră, pamflet  şi adieri de poem

Ion N. Theodorescu a debutat la 16 ani, cu o poezie suparata, in care contesta virulent autoritatea paterna. Ruptura de atunci, dintre el si tatal sau, s-a manifestat si prin adoptarea pseudonimului care avea sa il consacre definitiv, Tudor Arghezi. Tanarul poet de atunci a cautat sprijin si protectie spirituala in cenaculul 'Sburatorul' condus de Alexandru Macedonski, in figura caruia Arghezi proiecta o posibila figura paterna. S-a produs insa si despar­ti­rea intre elev si maestru. Dualitatea din fiinta sa, alternanta iubire-ura care ii macina fiinta il vor duce pana la urma pe Tudor Arghezi la cautarea fierbinte a divinitatii. Biografia sa consemneaza ca in 1899 s-a retras la Manastirea Cernica, a fost ieromonah si mai tarziu diacon la Mitropolie, intre anii 1900 si 1905. Cautarile sale impatimite intru divinitate s-au concretizat iata, in viata, prin monahism, iar in literatura, prin ,,Psalmi'.

Arghezi a ramas in aceeasi masura, poetul credintei, dar si al indoielii, care scrie intr-un poem, adresandu-i-se lui Dumnezeu: 'Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti'. Literatura sa in care cauta cu ardoare divinitatea dezvaluie o cumplita lupta interioara, vrea sa creada, are momente de indoiala, este pana la urma, torturat de incertitudini. 'ªi te slujesc, dar Doamne, pana cand?', intreaba cu impietate. Atunci cand credinta sa e oscilanta, cere probe concrete: 'In rostul meu tu m-ai lasat uitarii/ ªi ma muncesc din radacini si sanger/ Trimite, Doamne, semnul departarii,/ Din cand in cand, cate un pui de inger'. Dar declaratia de dragoste cutremu­ratoare ia forma memorabila a strofei: 'Singuri, acum, in marea ta poveste/ Raman cu tine sa ma mai masor/ Fara sa vreau sa ies biruitor/ Vreau sa te pipai si sa urlu ESTE!'.

In 1905 s-a retras din manastire. S-a nascut fiul sau, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar). In acelasi an pleaca intr-o calatorie de studii, in Elvetia. Ramane aici pana in 1910, urmand o scoala de meserii si lucrand in atelier 'dinti de aur, inele, capace de ceasornice'. Dupa revenirea in Romania isi reia preocuparile literare, publicand constant in presa versuri, pamflete, polemici, cronici dramatice si plastice. A fost apoi casatorit cu Paraschiva Burda, mama celor doi copii ai lui Arghezi, Mitzura si Barutu.

Adevarata sa consacrare literara se intampla in 1927, cand i se incredinteaza 'Premiul Societatii Scriitorilor Romani' pentru volumul 'Cuvinte potrivite'. Daca pana atunci poezia lui Arghezi era cunoscuta mai mult in medii restranse, din acel moment s-a bucurat de o binemeritata faima literara, din care nu au lipsit controversele. S-a vazut in el un sef de scoala, un temerar deschizator de drumuri. Aceasta era parerea lui Macedonski si a lui Gala Galaction. O parte a criticii conservatoare insa l-a acuzat pentru libertatile de limbaj si i-au aplicat eticheta de 'poetica marunta si manufacturiera'. In orice caz, cainii au latrat si caravana a trecut lasand in urma definitiv, versuri de o inegalabila frumusete. Versuri memorabile, versuri stiute, cantate, visate, apartinand tuturor si fiecarui iubitor de poezie in parte. 'Ce sufar mi se pare ca-ti este de durere/ De fata-n tot ce naste, de fata-n tot ce pie­re/ Apropiata mie si totusi de­par­tata/ Logodnica de-a pururi, sotie nici­odata!' Sau: 'Ti-as fi facut un semn dupa plecare,/ dar ce-i un semn de umbra-n departare?/ Voiam sa pleci, voiam si sa ramai./ Ai ascultat de gandul cel dintai./ Nu te oprise gan­dul fara glas./ De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?'. Inscriptiile argheziene sunt scrijelite cu aur in memoria noastra afectiva. 'Inscriptie pe o usa' (de gasit pe tarabe, la targuri, la talcioc, la iarmaroc, ce mai conteaza, a intrat in folclor!), 'In­scrip­tie pe un inel', 'Inscriptie pe am­fora Lui', 'Inscriptie de barbat', 'In­scriptie de femeie', in care spune: 'E jertfa lui de sine, aprinsa de-o idee/ Ide­ea, ca si lupta si painea-i tot femeie'.

Prin 1940 se scria despre poezia lui Arghezi ca e sortita, ca putere de ex­presie, sa ocupe versantul liber din fa­ta lui Eminescu (Paul Constantinescu). Dupa vreo douazeci de ani, Tu­dor Vianu era de parere ca rolul is­to­ric al lui Arghezi a fost sa de­pa­seasca eminescianismul. 'Renovarea li­ricii romanesti, smulgerea ei de pe cai­le unde o fixase marea influenta a poe­tului Luceafarului, este conse­cin­ta cea mai importanta produsa de afir­marea lui, inca din al doilea deceniu al veacului nostru'.

Ca orice personalitate puternica si contradictorie, Tudor Arghezi a declansat in cei din jur stari si reactii dintre cele mai diferite. Arghezi si-a fascinat si si-a contrariat contemporanii. Cariera sa a fost in zigzag, viata sa a ramas cu o multime de necunoscute pentru biografi, a fost foarte sus si foarte jos, prabusit in noroi si ridicat la stele. Cum altfel sa fi trait un poet in al carui ,,Testament' scrie 'Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi'?!

Prima editie a volumului 'Cimiti­rul Buna Vestire' a aparut in 1936 si se subintitula 'roman'. Unii cronicari au ironizat denumirea, iar mai tarziu regasim cartea, explicata simplu: 'Scrieri'. Il cunoastem aici pe Unanian, care, ajuns intendent al cimitirului 'Buna Vestire', asista la un miracol: invierea mortilor. Cartii ii lipseste o inchegare epica, ofera in schimb personaje stranii, enorme si monstruase: o doamna necrofila care vine la capela pentru a contempla si mangaia mortii, o femeie fatala care si-a ingropat in zece ani cinci barbati si pregateste acelasi viitor celui de-al saselea, un domn care isi adora postum sotia pe care a chinuit-o cotidian cat timp a trait. Atunci cand mortii invie, acestia ofera si o explicatie: 'Noi nu stim nimic, domnule. Am au­zit trambita si ne-am pomenit din somn. Am dormit doua sute de ani'. S-ar putea spune despre 'Cimitirul Bu­na-Vestire' ca inchide o lume de 'Doam­ne-fereste!'. Dar cartea con­tine pagini de satira, viziuni metafi­zice, pamflet si chiar adieri de poem.

De la un anumit moment, Tudor Arghezi a stat retras la vila 'Mar­ti­sor', asezata la marginea Capitalei. Ii pla­cea sa gradinareasca, sa aiba grija de stupi, sa ingrijeasca animale. Arghezi a trait si aceasta pace domestica, pe care a turnat-o ca un bijutier in poezie. Cand se bucura intens de minunile lumii, ale naturii, scria: 'Dum­nezeu ne da de-a gata/ Totul chib­­zuit si bine/ Calul este pentru tata/ Man­zul este pentru mine/(…) Pu­iul ma­tii-ntaia oara/ Vede fluturii si zboara/ Vino-ti matule in fire/ Lu­cruri multe-or sa te mire'. A avut no­rocul sa se ascunda in paradisul proprietatii sale si sa asculte de acolo, in surdina, forfota metropolei. Acolo a fost inmormantat, in 1967, cu funeralii nationale. In gradina casei de la 'Martisor', unde pe vremuri se juca 'De-a v-ati ascuns…' cu noi, spunandu-ne: 'Dragii mei, o sa ma joc o data/ Cu voi, de-a ceva ciudat/ O data, poa­te, dupa scapatat'. Ne mai ra­ma­ne doar sa ne luam in serios, jucandu-ne cu literatura care arata de multe ori, mult mai bine decat viata. In aceasta lume, in care ispita poeziei e pe gratis.

Citeşte mai multe despre:   carte,   biblioteca pentru toţi,   tudor arghezi,   cimitirul buna-vestire

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

A apărut revista “FILM” nr 2/2020

A apărut revista “FILM” nr 2/2020
          Noul număr al revistei “Film” apare , după perioada de izolare  generată de pandemie şi  în zilele unui început de relaxare cu dilatări şi...

10 iulie – Ziua Muzeului Naţional Cotroceni

10 iulie – Ziua Muzeului Naţional Cotroceni
Muzeul Național Cotroceni aniversează 29 de ani de existență în spațiul cultural românesc.             Înființat în anul 1991, prin Hotărârea...

Martin Scorsese susține programul CINEVARA al Fundației9. Proiecția de joi de la Rezidența BRD Scena9: Black Girl, „primul film al Africii subsahariene”

Martin Scorsese susține programul CINEVARA al Fundației9. Proiecția de joi de la Rezidența BRD Scena9: Black Girl, „primul film al Africii subsahariene”
Joi, 16 iulie, de la ora 21.00, în grădina Rezidenței BRD Scena9 (Str. I.L. Caragiale 32), va fi proiectat filmul artistic senegalez Black Girl, regizat și scris de Ousmane Sembène, în cadrul programului de proiec

Atelierele Walk & Shoot 2020 – artă fotografică și explorare urbană

Atelierele Walk & Shoot 2020 –  artă fotografică și explorare urbană
La intersecția dintre artă fotografică și explorare urbană, Walk & Shoot propune în această vară cinci ateliere coordonate de unii dintre cei mai cunoscuți fotografi români: Cristian Crisbășan, Cornel...

Medalion excepțional: „Nicolae Grigorescu și poetica imaginii”

Medalion excepțional: „Nicolae Grigorescu și poetica imaginii”
Muzeul Municipiului București vă invită să admirați, în perioada 15 iulie – 16 august 2020, la Palatul Suțu, un număr de șase tablouri pictate de Nicolae Grigorescu, care se adaugă și completează, într-un...

Mircea Diaconu: „Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă...”

Mircea Diaconu: „Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă...”
Intrăm, alături de Mircea Diaconu, în culisele Trilogiei ardelenilor. Este singurul în viaţă dintre actorii care au jucat rolurile principale ale fraţilor transilvăneni Ion, Traian şi Romulus Brad, în...

La TNB, premieră în plină criză : Jurnal de România

La TNB, premieră în plină criză : Jurnal de România
Galerie Foto Într-o perioadă extrem de dificilă prin care trece lumea artistică, Teatrul Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti anunţă prima premieră în plină perioadă de pandemie: Jurnal de România. 1989, spectacol...

Spectacole de Lev Dodin, Radu Afrim, Sasha Waltz, Michèle Noiret, sâmbătă la #FITSonline

Spectacole de Lev Dodin, Radu Afrim, Sasha Waltz, Michèle Noiret, sâmbătă la #FITSonline
Galerie Foto  „Frați și surori”, regia Lev Dodin, „Körper”, coregrafia Sasha Waltz, „Beție”, regia Radu Afrim, „Hors-Champ”, coregrafia Michèle Noiret, sunt doar câteva dintre spectacolele din cadrul...

Povești de dragoste

Povești de dragoste
E cald, suntem cu gândul la vacanță, așa că vă propun câteva cărți despre dragoste, relații și despre viață, de fapt.   A doua șansă, Kristin Hannah „Sunt îndrăgostit de altă femeie”....

Simfonia „Clopotele” și Suita „Şeherazada”, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”

Simfonia „Clopotele” și Suita „Şeherazada”, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”
Galerie Foto Joi, 9 iulie 2020, de la ora 19.00, în cadrul stagiunii online, Filarmonica „George Enescu” va transmite, în prima parte, înregistrarea Simfoniei corale „Clopotele”, op. 35, de Serghei Rahmaninov, condusă de...

Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL va avea loc între 12-16 august, la Sfântu Gheorghe, Delta Dunării

Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL  va avea loc între 12-16 august, la Sfântu Gheorghe, Delta Dunării
ANONIMUL IIFF, festivalul la care publicul votează filmul câștigător, anunță cea de-a 17-a ediție, care va avea loc între 12 - 16 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.  Având în vedere...

FestivalYA: vorbește live cu autorii tăi preferați!

FestivalYA: vorbește live cu autorii tăi preferați!
La vremuri interesante, evenimente minunate! Este organizată o serie de întâlniri LIVE cu autorii tăi preferați, în cadrul FestivalYA, un festival de carte, muzică și idei young adult. În perioada 20...

„Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, publicată în engleză în traducerea lui Gabi Reigh

„Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, publicată în engleză în traducerea lui Gabi Reigh
Galerie Foto Cea mai populară piesă de teatru a lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, este și cea mai recentă traducere din limba română în limba engleză în Regatul Unit. Comedie dulce-amăruie ce încă este...

Anul premierelor la TIFF, în Zilele Filmului Românesc

Anul premierelor la TIFF, în Zilele Filmului Românesc
Galerie Foto Mai bogată ca niciodată în premiere, selecția de filme românești de la cea de-a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania cuprinde un număr-record de 21 de lungmetraje și 16 scurtmetraje, ca...

Cea de-a 14-a editie One Night Gallery devine expozitie itineranta si va avea loc si la Timisoara

Cea de-a 14-a editie One Night Gallery devine expozitie itineranta si va avea loc si la Timisoara
Galerie Foto Ultima editie One Night Gallery a prezentat lucrarile artistei Alina Bohoru in 13 spatii din centrul Bucurestiului, luand forma unei expozitii stradale. Continutul va fi expus si la Timisoara in luna august, in...
Serviciul de email marketing furnizat de