x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Provocările și experiențele cursanților străini la Școala de Vară ICR de la Brașov

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 22 Iul 2019 - 13:48
Provocările și experiențele cursanților străini la Școala de Vară ICR de la Brașov
Vezi galeria foto

Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare. Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de felul în care s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară. „Elevii” vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia. Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi. Aceștia povestesc despre cursuri, cum le dau bătăi de cap dativul, genitivul şi pronumele, dar cei mai mulți dintre ei vorbesc bine limba română. Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.

Boris Nikšić (48 ani, Croaţia) este istoric. S-a înscris la doctorat la Universitatea Graz din Austria cu teza Vlahii din peninsula balcanică în secolul al XIX-lea. Este prezent pentru al doilea an consecutiv la Şcoala de Vară şi spune că acest proiect îi îmbunătăţeşte nivelul de cunoaștere a limbii române: „Când au devenit un stat unitar, vlahii erau consideraţi parte a naţiunii române, de aceea există multă literatură, pe această temă, în limba română. În general, mă interesează limbile străine, în special cele din Peninsula Balcanică”, a explicat Boris motivul pentru care a ales să studieze limba română. „Cursul şi în acest an este bun, profesorii la fel, pentru mine este cel mai important lucru. Am progresat față de anul trecut, pentru că atunci când am venit aici prima dată nu ştiam nimic. Am început de la zero. Anul trecut am învăţat ceva, dar acum vorbesc bine”, a povestit el, subliniind că i se pare dificil acordul adjectivului cu substantivul. Îl ajută în procesul de învățare faptul că a studiat latina și franceza.

Alba Diz Villanueva (31 ani, Spania) este pentru prima dată la cursurile Şcolii de Vară de la Braşov. „Am făcut câteva cursuri de limba română la ICR Madrid. Primul meu contact cu cultura română a fost prin literatură. Am făcut un masterat de literatură la Madrid şi, datorită unei profesoare românce care mi-a prezentat câteva texte literare, m-am îndrăgostit de limbă. Am decis să fac o teză de doctorat despre Mircea Cărtărescu, aşa că a trebuit să o aprofundez ca să-l pot citi. Cea mai recentă carte a sa, Melancolia, am cumpărat-o aici”, a povestit Alba Villanueva, încântată.

Metoda de învăţare propusă i se pare „foarte bună”, pentru că „aici suntem tot timpul în contact cu limba română, inclusiv în timpul liber. Limba este mediul cel mai potrivit pentru a te apropia de cultură, istorie, literatură”, afirmă ea. Îi dau bătăi de cap cazurile gramaticale și anumite sunete care nu există în limba spaniolă. „În programul Şcoalii de Vară mi-au plăcut orele de curs. Mă simt bine.”, adaugă Alba Villanueva, care se gândeşte să revină la cursurile Şcolii de Vară dacă va avea ocazia. „În România am făcut două stagii de cercetare, la Bucureşti, pentru 6 luni, şi am călătorit la Sibiu, Sighişoara, la mănăstirile din Bucovina, la Sinaia, la Braşov, dar mi-ar plăcea să văd mai multe locuri”, mai spune cursanta.

Becue Kurt Roger (54 ani) este din Belgia şi locuieşte în Bruges. „Am început să studiez limba română acum cinci ani, la cursurile de limba română din Bucureşti. Am avansat de atunci. Nu este foarte uşor, pentru că limba maternă este neerlandeza şi la început mi-a fost greu. Genitivul şi pronumele sunt foarte dificile pentru mine”, a afirmat belgianul. „Acum peste 30 de ani, am vrut să studiez limba română, dar era încă epoca Ceauşescu, aveam 22 de ani şi părinţii mi-au interzis să vin în România din cauză că, spuneau ei, era periculos”, îşi aminteşte el prima intenţie de a studia limba română. „În Belgia, în prezent, sunt mulţi muncitori români care lucrează în agricultură”, spune Kurt Roger. „Sunt agronom şi în această calitate vreau să fac ceva în România, care are mult potenţial”. Consideră că Școala de Vară ICR este organizată foarte bine: „Nu este un program prea încărcat, sunt foarte mulţumit. Cel mai mult mi-au plăcut excursiile, atelierele, am participat la un curs de teatru, am evoluat mult. Am luat parte la un atelier de gătit, unde am făcut mămăligă. Mă îngraş foarte mult aici, pentru că îmi plac foarte mult papanaşii. Deserturile sunt delicioase. Am făcut deja promovare acestui proiect în Belgia, pe Facebook, şi acum suntem trei belgieni care studiem limba română”, a mai spus cursantul.

Spaniolul Brian Moreno locuieşte la Madrid, s-a născut la Malaga şi are 27 de ani. Studiază româna pentru că „pur şi simplu” îi place. „Nu lucrez cu limba română, nu sunt căsătorit cu o româncă sau un român, nu am un scop anume”. El povesteşte: „Locuiam în Anglia, unde predam franceza, şi am avut o studentă româncă, foarte de treabă, care voia să înveţe limba franceză de la zero şi uneori pronunţa nişte cuvinte foarte complicate pentru nivelul ei. Am întrebat-o: „Cum de ştii cuvintele astea complicate?” şi ea mi-a răspuns: «Pentru că în română sunt la fel». Atunci, am devenit curios. Acum 4 ani, m-am apucat să studiez, am cumpărat o carte, total inutilă, şi, întors la Malaga, i-am cerut unei prietene românce dacă poate să vorbim o oră pe săptămână limba română”. Brian Moreno a primit o bursă ICR pentru traducători și a stat o perioadă la Mogoşoaia, unde a fost fascinat de loc. „Nu am avut un studiu constant al limbii. Cum aveam puţin timp liber, mă uitam la filme, de exemplu, la desene animate dublate a fost o opţiune, la seriale, precum „Umbre”, deşi e un pic cam agresiv pentru mine”, glumeşte el. Şcoala de Vară de la Braşov i se pare lui Brian Moreno un proiect bine structurat „pentru că este o struţo-cămilă de bun-simţ, cursuri dimineaţa, ateliere, excursii, ai şi timp liber, profesoara este o minune. Îmi place că suntem ca într-o familie. Locul este incredibil”. Cuvântul lui preferat în limba română este „struţ”. Nu ştie de ce, dar „sună foarte haios”. „Îmi mai place pentru că este despre felul în care a supravieţuit limba română, complet izolată între atâtea popoare slave, un amestec de cuvinte latine şi slave, este curios şi minunat în acelaşi timp”. Şi el se plânge de genitiv, dativ şi pronume, care sunt „un coşmar”. „Ignorăm de multe ori sunetele î şi ă, dar românii sunt foarte primitori şi ne înţeleg”. Îndrăgostit de Bucureşti, care, spune el, „are şarm”, Brian s-a plimbat prin Timişoara, Sibiu, Constanţa. El mai spune că în România „se mănâncă extrem de bine. M-am îngrăşat. Am făcut sarmale, pâine şi ciorbă la atelierul de gastronomie”.

Alzir Oliviera (74 ani), din Brazilia, este prezent pentru a șaptea oară, la Şcoala de Vară organizată de ICR la Brașov. Fost profesor la Universitatea Federală din Rio Grande do Norte, s-a înscris la cursurile de limba română prima dată în 2013. „Mă interesează limba română pentru că profesiunea mea a fost predarea limbilor clasice, greaca şi latina, şi lingvistica romanică. Metoda de predare a limbii prin acest program este foarte bună, dar atelierele m-au interesat mai puțin”, mărturiseşte Alzir Oliviera. De ce a început să studieze româna? „Eu ştiu bine franceza, italiana, spaniola, dar româna mi-a lipsit şi am simţit că trebuie să o studiez. Am căutat pe internet şi am găsit acest curs, care mi s-a părut cel mai apropiat de nevoile mele. Pronunţia pentru mine nu este o problemă, ci structura limbii. De exemplu, genitivul, dativul şi acuzativul „pe” sunt dificile, dar prin exerciţiu se rezolvă”, afirmă el încrezător. Când a venit prima dată în România citise Lucian Blaga, pentru că o carte a sa, Luntrea lui Caron, a fost tradusă în portugheză. „Am recunoscut Clujul, Alba Iulia, Braşovul din scrierea lui Blaga. România este o ţară frumoasă din punct de vedere geografic, cultural şi literar, este o ţară bogată care trebuie să fie cunoscută de alte ţări”, spune profesorul.

Daniel Navas (65 ani, Venezuela), fost economist, locuieşte în prezent la Madrid. A venit prima dată în România în 1974 pentru studii de economie la Universitatea Babeş-Bolyai. „Am stat în România până în 1979. Au trecut mulţi ani, sunt pensionar, dar, pentru că timp de 40 de ani nu am mai vorbit deloc româna, uitasem tot. Odată cu acest curs, cuvintele au început să-mi revină în minte. Mi-am reamintit expresia fără doar şi poate, pe care o rostea un profesor de atunci”, spune Navas. „Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Navas. Contactul cu literatura română a fost prin poetul Gelu Vlaşin, cu care este prieten. „Şi eu scriu poezie şi am participat împreună la câteva lecturi. Am citit-o pe Ana Blandiana, care este una dintre cele mai mari poete contemporane, iar anul trecut l-am descoperit pe Mircea Cărtărescu, care a fost prezent la Festivalul de Carte de la Madrid”, descrie Daniel Navas relaţia sa cu literatura română.

Gabriel Anton, din Statele Unite ale Americii, se află pentru prima dată la Şcoala de Vară. Părinții lui sunt români, iar el s-a născut în Indiana, locuind în prezent în Connecticut. „Am venit aici ca să învăț limba şi să-mi diversific vocabularul, să pot citi literatura română”, mărturiseşte el. „Întemeiat”, „înfiinţat”, „pripit”, „dezvoltare” sunt noile cuvinte învăţate de Gabriel. Regulile de limbă i se par complicate. Spune că îi place foarte mult să poată învăţa despre istoria şi cultura României, prin intermediul atelierelor și excursiilor de documentare. „Îmi place că zona Braşovului este plină de istorie”, a mai spus Gabriel Anton.

Michael Robert Djupstrom (38 ani), tot din SUA, este la a treia vizită în România. „Sunt muzician, compozitor şi pianist şi în timpul studiilor mele l-am descoperit pe George Enescu. Am devenit interesat de muzica lui, aşa am cunoscut muzica altor compozitori români şi mi-a fost deschisă o uşă. Mi-am dat seama că dacă vreau să învăţ despre muzica românească trebuie să învăţ şi limba.” povesteşte Mike, aşa cum îi spun colegii. Pentru el, lucrul cel mai dificil este pronunția în limba română. „Până să vin aici, nu am fost provocat să vorbesc. Nu prea ştiam cuvinte multe în română. Am studiat şi spaniola şi franceza şi am crezut că parcursul studierii limbii române este la fel, dar nu a fost aşa.”

Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Invitați ai acestei ediții a Școlii de Vară, pentru a susține prelegeri, sunt istoricul Adrian Cioroianu, criticul de film Manuela Cernat și criticul literar Marius Chivu. Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română (60 de ore), în program mai sunt incluse ateliere de creație (Jurnalism şi publicitate, Gastronomie, Actorie), cursuri de cultură şi civilizaţie românească (de două ori pe săptămână), proiecții de filme (o dată pe săptămână au loc vizionări de filme românești ale celor mai buni cineaşti ai momentului sau filme devenite clasice), precum și un program de documentare culturală.

Programul este organizat în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Muzeul „Casa Mureşenilor“ şi Centrul Cultural Reduta.

Citeşte mai multe despre:   Școala de Vară de la Braşov

 



Mai multe titluri din categorie

Jurnalul vă oferă azi o lectură palpitantă: cartea ”Amfiloh”, de Erwin Lucian Bureriu

Jurnalul vă oferă azi o lectură palpitantă: cartea ”Amfiloh”, de Erwin Lucian Bureriu
Galerie Foto Jurnalul vă propune astăzi o carte originală, cu nuvele și schițe din actualitatea zilelor noastre, pline de umor, dar și de tragic. O carte care captivează instantaneu cititorul cu un stil cizelat și sclipitor,...

Vernisaj, 22 octombrie 2020: expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, la Galeria Sector 1

Vernisaj, 22 octombrie 2020: expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, la Galeria Sector 1
Galerie Foto Galeria Sector 1 se întoarce la programul curatorial al anului 2020 cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, curatoriată de Domenico De Chirico. Vernisajul se va desfășura doar...

Cinematografia românească, premiată la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia

Cinematografia românească, premiată la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia
Galerie Foto Actorii Bogdan Farcaș și Dragoș Dumitru au primit Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia, în Concursul Internațional, pentru rolurile din filmul „Neidentificat”, regia...

Timid început de stagiune

Timid început de stagiune
Galerie Foto Azi, în lume, totul e improbabil și aleatoriu. Viitorul incert, programele imprevizibile. Nimic sigur… În ciuda acestei amenințări cotidiene care relativizează viața și inițiativele în cele mai diferite...

Documentarul Lumea în Armonie - Festivalul Internațional George Enescu 2019 debutează internațional la Medici TV

Documentarul Lumea în Armonie - Festivalul Internațional George Enescu 2019 debutează internațional la Medici TV
Galerie Foto Documentarul Lumea în armonie, despre Festivalul Internațional George Enescu din 2019, realizat de Paradigma Film, are premiera internațională astăzi, la Medici TV, cel mai important canal de muzică clasică din...

O lectură fascinantă: ”Ultraînvățarea” de Scott H. Young

O lectură fascinantă: ”Ultraînvățarea” de Scott H. Young
În această epocă dominată de schimbări economice şi tehnologice rapide, succesul depinde de o autoeducare continuă, de dobândirea de aptitudini noi sau de descoperirea ideilor inovatoare. Dacă vrei să ai cât...

Gábor Tompa reales în funcția de președinte al Uniunii Teatrelor din Europa!

Gábor Tompa reales în funcția de președinte al Uniunii Teatrelor din Europa!
Galerie Foto Cea de-a doua adunare generală al Uniunii Teatrelor din Europa (UTE), planificată inițial să aibă loc la Atena, s-a desfășurat online în data de 18 octombrie 2020 din cauza restricțiilor epidemiologice. În...

„Câmp de maci/Poppy Field”, filmul de debut al regizorului Eugen Jebeleanu, are premiera mondială la Festivalul Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF)

„Câmp de maci/Poppy Field”, filmul de debut al regizorului Eugen Jebeleanu, are premiera mondială la Festivalul Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF)
Galerie Foto Drama „Câmp de maci/Poppy Field”, în regia lui Eugen Jebeleanu, va fi prezentată în premieră mondială la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF), din perioada 13 - 29 no...

Începe Festivalul de Film UrbanEye, online, dar și în birouri de arhitectură din toată țara

Începe Festivalul de Film UrbanEye, online, dar și în birouri de arhitectură din toată țara
Galerie Foto Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediție a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc între 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România. Ca în fiecare...

In memoriam Radu Călin Cristea

In memoriam Radu Călin Cristea
Jurnalistul și eseistul Radu Călin Cristea a murit sâmbăta aceasta, 17 octombrie, la vârsta de 65 de ani. Unul dintre cei mai mari jurnaliști ai României, a fost un nume important în viaţa culturală...

Turneul naţional „Vioara lui Enescu” cu Integrala sonatelor pentru vioară şi pian de Beethoven se încheie marți, 20 octombrie, la Sala Radio

Turneul naţional „Vioara lui Enescu” cu Integrala sonatelor pentru vioară şi pian de Beethoven se încheie marți, 20 octombrie, la Sala Radio
Sâmbătă a început la Ploieşti Turneul naţional „Vioara lui Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru împreună cu pianistul Horia Mihail. După concertele din iunie şi septembrie, în aer liber şi...

Jurnalul îți oferă luni o altă carte de neratat despre Serviciile de informații: ”Istoria serviciilor secrete române de la Cuza la Ceaușescu. Volumul II: Torționarii. 1946-1964”

Jurnalul îți oferă luni o altă carte de neratat despre Serviciile de informații: ”Istoria serviciilor secrete române de la Cuza la Ceaușescu. Volumul II: Torționarii. 1946-1964”
Galerie Foto Instaurarea regimului comunist a adus cu sine înființarea celei mai de temut organizații: Securitatea. Cartea care apare luni cu Jurnalul dezvăluie o mulțime de secrete descoperite în arhive confidențiale de...

Arheologia de anticariat. Arta imperială a învins comunismul: Lenin, pe cupele rușilor albi

Arheologia de anticariat. Arta imperială a învins comunismul: Lenin, pe cupele rușilor albi
Galerie Foto Obiectele care se vând astăzi la anticariat și la casele de licitații vorbesc despre evoluția perioadelor culturale ale Europei. Puțini știu care este povestea suporturilor de pahare din argint, pe care românii...

Invitație la lectură: două romane polițiste scandinave de neratat!

Invitație la lectură: două romane polițiste scandinave de neratat!
Galerie Foto Iertarea, de Yrsa Sigurdardóttir, un roman care pune sub lupă bullying-ul – în special cel din rândul adolescenților.     Iertarea, de Yrsa Sigurdardóttir    Iertarea, al treilea...

Festivalul de la Roma s-a deschis pe ritmuri de jazz, cu Soul, animația semnată de câștigătorul premiului Oscar, Pete Docter

Festivalul de la Roma s-a deschis pe ritmuri de jazz, cu Soul, animația semnată de câștigătorul premiului Oscar, Pete Docter
Galerie Foto Cea de-a cincisprezecea ediție a Festa del cinema di Roma / Festivalului de Film de la Roma, care are loc în perioada 15-25 octombrie, la prestigiosul Auditorium Parco della Musica, s-a deschis cu un omagiu adus muzici...
Serviciul de email marketing furnizat de