Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Istoricul Saul Friedländer (75) a primit, in Biserica Paulskirche din Frankfurt, Premiul pentru Pace al Asociaţiei Editorilor şi Librarilor Germani. Marea manifestare festivă a Tărgului Internaţional de Carte avut loc in ultima zi, la 14 octombrie, in prezenţa preşedintelui Germaniei, Horst Köhler, şi a 1.000 de personalităţi politice şi culturale.
Istoricul Saul Friedländer (75) a primit, in Biserica Paulskirche din Frankfurt, Premiul pentru Pace al Asociaţiei Editorilor şi Librarilor Germani. Marea manifestare festivă a Tărgului Internaţional de Carte avut loc in ultima zi, la 14 octombrie, in prezenţa preşedintelui Germaniei, Horst Köhler, şi a 1.000 de personalităţi politice şi culturale.Â
O voce a victimelor. "Poate că imaginea tiraniei fără nume, fixată ca un ghimpe in memoria copilului Pavel, de 6 ani (născut la Praga, orfan de ambii părinţi deportaţi in 1942 la Auschwitz - n.r.), l-a determinat mai tărziu pe Saul Friedländer să creeze modelul unei istorii povestite in profunzime", a apreciat in cuvăntarea sa omagială filologul Wolfgang Frühwald, preşedintele Fundaţiei Alexander von Humboldt. Friedländer arată in opera sa relaţia dintre ordinea tiranică a sistemului nazist şi disperarea celor care ii erau supuşi. Potrivit cunoscutului filolog, Saul Friedländer nu s-a lăsat pradă emoţiei şi utilizează "documente nefardate": protocoale, dispoziţii, interogatorii, scrisori, notiţe. Astfel a conceput un model istoric care nu sugrumă vocile individuale ale victimelor.
Bibliografie. Saul Friedländer, profesor de istorie la University of California (Los Angeles), este unul dintre cei mai de seamă specialişti ai cercetării Holocaustului in Europa. Printre numeroasele publicaţii, la Editura Harper Collins Publishers din New York a apărut "Al III-lea Reich şi evreii" in două volume: "Anii prigoanei 1933-1939" (1997) şi "Anii exterminării 1939-1945" (2007) şi, recent, "A descrie Holocaustul. Pe drumul unei istorii integrate", (Wallstein, 2007).
Raspuns. Saul Friedländer a indicat cu modestie in răspunsul său că "insemnătatea premiului depăşeşte orişice prestaţie individuală". Pe bază de documente autentice, autorul a preferat, in loc de răspuns "festiv", să inchine cuvăntarea sa părinţilor săi. Deşi au trecut 60 de ani, vocile victimelor ne zguduie şi astăzi. "Dacă le ascultăm glasurile", a spus el, "simţim că nu avem de-a face cu amintiri ritualizate sau instituţionalizate, aşa incăt nu ne vom lăsa manipulaţi de reprezentări comerciale."
Holocaustul trebuie dezvelit Şi In Est. Acum căteva zile, după conferinţa de presă din cadrul Tărgului de Carte, l-am intrebat pe dl Friedländer dacă domnia sa este de părere că, după prăbuşirea comunismului, istoricii din fostele ţări comuniste se ocupă indeajuns de fenomenul exterminarii evreilor in propriile ţări. Istoricul a apreciat că "intrebarea se poate pune" şi că "e de la sine inţeles că trebuie incurajat studiul precis şi detaliat al dictaturilor comuniste".
"Am impresia insă", a mai spus domnia sa, "că din cauza unor resturi de antisemitism local, in Romănia, in Polonia, in Ungaria, in Slovacia, in Rusia, bineinţeles, se utilizează fenomenul comunismului ca un fel de capac pentru a ascunde, a elimina sau a acoperi evenimentele anterioare. De pildă, in Romănia, antisemitismul a jucat un rol extraordinar. Şi am impresia că se utilizează mult trecutul comunist ca un fel de incercare de a «impinge in urmă», pentru a face să se uite trecutul antisemit violent care l-a precedat".
