Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Colecţionarul de oase”, “Scaunul gol”, “Maimuţa de piatră”, “Luna rece”, “Fereastra spartă”... Iată câteva dintre romanele lui Jeffery Deaver care ne-au propus un erou imposibil de uitat: Lincoln Rhyme. Un criminalist ţintuit în scaunul cu rotile, paralizat în urma unui accident petrecut în cursul unei investigaţii. Cu o minte sclipitoare, cinic, arţăgos, tenace, acest erou s-a impus ca unul dintre cei mai interesanţi eroi din literatura cu suspans contemporană.
Am început lectura romanului “Grădina fiarelor” aşteptându-mă la o reîntâlnire cu faimosul detectiv. Am citit o pagină, am citit-o şi pe a doua... Nicio urmă a lui, sau a colaboratorilor săi.
De data asta, Jeffery Deaver a plasat acţiunea naraţiunii sale în anul 1936, alegându-şi un alt protagonist, pe ucigaşul cu simbrie Paul Schumann, care – atenţie! –nu omora decât indivizi certaţi cu legea. Capturat de autorităţile americane, el are de ales între Sing Sing, unde îl aşteaptă execuţia pe scaunul electric, şi acceptarea unei comenzi neobişnuite: aceea de a-l asasina pe Reinhardt Ernst, ministru plenipotenţiar pentru stabilitatea internă, creierul din spatele înarmării Germaniei. Alegerea celei de a doua variante îl va scuti de orice învinuire şi-i va asigura revenirea în societate ca om onorabil.
Pentru a-şi salva viaţa, Paul Schumann acceptă târgul şi pleacă în Germania cuprinsă de febra pregătirilor pentru Olimpiada de la Berlin, un minunat prilej pentru Hitler de a-şi face propagandă şi de a convinge lumea de intenţiile sale paşnice, adormindu-i vigilenţa.
Descins în capitala germană, americanul descoperă o realitate de coşmar. La radio sunt difuzate discursuri sforăitoare, pe străzi filtre poliţieneşti la tot pasul, agenţii mişună peste tot, atenţi la tot ce se spune şi tot ce se face. Au loc înscenări grosolane împotriva evreilor, ţiganilor, slavilor, acuzaţi de comploturi împotriva statului, oamenii sunt bătuţi şi omorâţi în mijlocul oraşului, pedepsiţi pentru vini imaginare. Venit dintr-o democraţie, Paul Schumann descoperă ravagiile pe care le produce o dictatură, teroarea pe care ea o instaurează.
Şi îşi mai dă seama de ceva: misiunea lui a fost sabotată de către un trădător infiltrat în eşaloanele superioare ale puterii de la Washington.
Abil, inteligent, cu multă experienţă, comportându-se ca un adevărat profesionist, după peripeţii care mai de care mai spectaculoasă, el reuşeşte să scape din capcana care i s-a întins.
Pentru romanul său Jeffery Deaver s-a documentat cu osârdie, consultând multe lucrări, parcurgând presa timpului. În “Grădina fiarelor” apar personaje fictive printre altele reale, sunt înregistrate cutumele acelei perioade, se întocmesc liste cu mâncărurile şi băuturile de atunci, se prezintă moda timpului. Reconstituirea atmosferei din anii ‘30 i-a reuşit pe deplin autorului.
Documentarea vastă nu transformă, însă, cartea, într-un tratat de istorie fastidios. Ambianţa care ne devine familiară graţie acestei incursiuni în trecut constituie un minunat cadru pentru derularea unor întâmplări palpitante, cu bruşte răsturnări de situaţie.
Da, avem de-a face cu un roman excelent, cu un protagonist deosebit.
Şi totuşi, Lincoln Rhyme...
________________________
“Soldatul SS păşi direct în faţa lui, la circa şase metri. Paul ridică înnebunit Mauserul, dar chiar înainte să tragă, soldatul tuşi. Îi ţăşni sânge din gură, iar Lugerul îi căzu pe podea. Apoi scutură capul, căzu greoi şi rămase nemişcat, în vreme ce uniforma sa se înroşea de sânge.”
