x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Taina lui Van Gogh

Taina lui Van Gogh

de George Arion    |    20 Iul 2008   •   00:00
Taina lui Van Gogh

La peste şase decenii de la sfîrşitul celei mai groaznice conflagraţii din istoria omenirii, poveştile cu nazişti sîngeroşi încă mai au căutare. De pildă, în zilele noastre, A.J. Zerries nu s-au sfiit să compună o naraţiune de peste cinci sute de pagini, pornind de la evenimente petrecute în perioada tulbure a celui de al doilea război mondial.


Desigur, în romanul "Taina lui Van Gogh" descoperim multe dintre clişeele pe care le-am întîlnit în alte cărţi. Prozeliştii lui Hitler sunt de o cruzime inimaginabilă, ura lor faţă de evrei este ieşită din comun, trufia lor de a se considera superiori tuturor celorlalţi care nu le împărtăşesc convingerile capătă aspecte bolnăvicioase. Dar dacă facem abstracţie de poncifele literaturii create de către învingători, de schematismul unor personaje, acest thriller e captivant şi merită citit, măcar ca un remember, chiar dacă întîmplările din istoria anilor ‘40 sunt proiectate pe un ecran îndepărtat. Ochiul distinge doar contururi de fiinţe umane, iar vacarmul produs de intersectarea lor e perceput ca un ecou abia audibil.


EVENIMENTE. În prim-plan se află New York-ul contemporan, un megapolis cotropit de arşiţă sau biciuit de ploi, pe străzile căruia întîlneşti foiala unor oameni preocupaţi de grijile cotidiene. Printre ei se strecoară, cu priviri furişe, hoţi, consumatori de droguri, criminali, terorişti, prostituate, care perturbă existenţa unei uriaşe comunităţi umane şi îi periclitează existenţa. Cea mai mare izbîndă a autorului este tocmai această descriere riguroasă şi palpitantă a metropolei americane, în care coexistă puritatea şi viciul, legea şi fărădelegea, măreţia şi declinul. Chiar dacă nu atinge splendoarea tabloului schiţat marelui oraş de către Herbert Liebermann în "Necropolis", "Taina lui Van Gogh" se înscrie printre cele mai izbutite naraţiuni consacrate unui loc pe care îl poţi iubi sau urî, în acelaşi timp.


ANCHETĂ. În această ambianţă, detectivul Clayton Ryder, specializat în anchetarea furturilor de opere de artă, se simte în largul său. Îi cunoaşte topografia la perfecţie, este familiarizat cu zgîrie-norii pe lîngă care trece cu maşina sau pe jos, are prieteni din diverse straturi sociale şi intră în restaurante unde este întîmpinat ca un familiar. Dar traiectoria sa prin viaţă se desfăşoară brusc în regim de urgenţă după ce primeşte un caz pe care trebuie să-l rezolve – jaful organizat în apartamentul unui bogătaş, în urma căruia dispar un El Greco şi un Frans Hals. Tocmai cînd crezi că vom asista la investigaţiile legate de aceste comori, acţiunea se complică şi suntem trimişi pe o altă pistă. La Muzeul Metropolitan ajunge, prin serviciul de curierat rapid, un tablou de Van Gogh. Expeditorul din Buenos Aires are o identitate falsă. Deoarece proprietarul pînzei, un francez decedat, este cunoscut, pînza i se restituie nepoatei sale, Rachel Meredith. Dar pentru profesoara care predă istoria cinematografiei, intrarea în posesia unui tablou de 50 milioane de dolari înseamnă începutul unui coşmar. Nu numai pentru că i se fac oferte peste oferte de cumpărare a lucrării, din cele mai neaşteptate colţuri ale lumii. Pe urma ei este lansat şi Udo Luscher, fascistul care l-a furat de la bunicul Rachelei. Octogenarul criminal de război, care a scăpat de rigorile justiţiei, şi care a ţinut ascuns tabloul timp de decenii, a creat un scenariu funambulesc pentru ca valoroasa lucrare, socotită dispărută, să ajungă din nou la lumină, şi de ea să se bucure fiul său Will. Planul lui o pune într-o primejdie de moarte pe frumoasa specialistă în istoria cinematografiei. Dar tenacele detectiv Clayton Ryder, ajutat de către colegii săi poliţişti, de către FBI şi de Mossad, dejoacă uneltirile lui Luscher. Enigmele sunt spulberate una cîte una, răufăcătorii şi criminalii îşi primesc binemeritata răsplată, iar Binele triumfă şi în această carte, a cărei lectură poate face şi mai agreabilă orice vacanţă.


"Exact în clipa în care se împiedică, hoţul se năpusti asupra ei, o apucă de păr, trăgîndu-i capul pe spate, arcuindu-i gîtul, de care îşi propti lama. Simţi chiar şi prin mănuşă valul fierbinte de sînge. Nu slăbi deloc forţa cu care ţinea cuţitul, ci împinse lama din ce în ce mai adînc, pînă ce oţelul ajunse la os."


O echipă

Al Zerries şi Jean Zerries, o echipă soţ-soţie, scriu sub numele A.J. Zerries.
Al s-a născut în New York, a absolvit Pratt Institute. După absolvire, a intrat în armată, unde a primit gradul de locotenent, calificat pentru trupe de paraşutism în cadrul trupelor de Rangeri. A lucrat apoi douăzeci de ani ca director artistic, producător de televiziune şi director de marketing la cîteva companii de publicitate din Manhattan. A predat cursuri de marketing la The School of Visual Arts.

Jean s-a născut în Newark, New Jersey. A absolvit "Magna cum laude" Universitatea Rutgers, şi este membră Phi Betta Kappa.

După ce s-au căsătorit, cei doi s-au stabilit în Long Island. Au doi copii.

×
Subiecte în articol: scena crimei