La peste şase decenii de la sfîrşitul celei mai groaznice conflagraţii din istoria omenirii, poveştile cu nazişti sîngeroşi încă mai au căutare. De pildă, în zilele noastre, A.J. Zerries nu s-au sfiit să compună o naraţiune de peste cinci sute de pagini, pornind de la evenimente petrecute în perioada tulbure a celui de al doilea război mondial.
Desigur, în romanul "Taina lui Van Gogh"
descoperim multe dintre clişeele pe care le-am întîlnit în alte cărţi. Prozeliştii
lui Hitler sunt de o cruzime inimaginabilă, ura lor faţă de evrei este ieşită
din comun, trufia lor de a se considera superiori tuturor celorlalţi care nu le
împărtăşesc convingerile capătă aspecte bolnăvicioase. Dar dacă facem abstracţie
de poncifele literaturii create de către învingători, de schematismul unor
personaje, acest thriller e captivant şi merită citit, măcar ca un remember,
chiar dacă întîmplările din istoria anilor ‘40 sunt proiectate pe un ecran
îndepărtat. Ochiul distinge doar contururi de fiinţe umane, iar vacarmul produs
de intersectarea lor e perceput ca un ecou abia audibil.
EVENIMENTE. În
prim-plan se află New York-ul contemporan, un megapolis cotropit de arşiţă sau
biciuit de ploi, pe străzile căruia întîlneşti foiala unor oameni preocupaţi de grijile cotidiene. Printre ei
se strecoară, cu priviri furişe, hoţi, consumatori de droguri, criminali,
terorişti, prostituate, care perturbă existenţa unei uriaşe comunităţi umane şi
îi periclitează existenţa. Cea mai mare izbîndă a autorului este tocmai această
descriere riguroasă şi palpitantă a metropolei americane, în care coexistă
puritatea şi viciul, legea şi fărădelegea, măreţia şi declinul. Chiar dacă nu
atinge splendoarea tabloului schiţat marelui oraş de către Herbert Liebermann
în "Necropolis", "Taina lui Van Gogh" se înscrie printre
cele mai izbutite naraţiuni consacrate unui loc pe care îl poţi iubi sau urî,
în acelaşi timp.
ANCHETĂ. În
această ambianţă, detectivul Clayton Ryder, specializat în anchetarea
furturilor de opere de artă, se simte în largul său. Îi cunoaşte topografia la
perfecţie, este familiarizat cu zgîrie-norii pe lîngă care trece cu maşina sau
pe jos, are prieteni din diverse straturi sociale şi intră în restaurante unde
este întîmpinat ca un familiar. Dar traiectoria sa prin viaţă se desfăşoară
brusc în regim de urgenţă după ce primeşte un caz pe care trebuie să-l rezolve
– jaful organizat în apartamentul unui bogătaş, în urma căruia dispar un El
Greco şi un Frans Hals. Tocmai cînd crezi că vom asista la investigaţiile
legate de aceste comori, acţiunea se complică şi suntem trimişi pe o altă pistă.
La Muzeul Metropolitan ajunge, prin serviciul de curierat rapid, un tablou de
Van Gogh. Expeditorul din Buenos Aires are o identitate falsă. Deoarece
proprietarul pînzei, un francez decedat, este cunoscut, pînza i se restituie
nepoatei sale, Rachel Meredith. Dar pentru profesoara care predă istoria
cinematografiei, intrarea în posesia unui tablou de 50 milioane de dolari înseamnă începutul unui coşmar. Nu numai
pentru că i se fac oferte peste oferte de cumpărare a lucrării, din cele mai
neaşteptate colţuri ale lumii. Pe urma ei este lansat şi Udo Luscher, fascistul
care l-a furat de la bunicul Rachelei. Octogenarul criminal de război, care a
scăpat de rigorile justiţiei, şi care a ţinut ascuns tabloul timp de decenii, a
creat un scenariu funambulesc pentru ca valoroasa lucrare, socotită dispărută,
să ajungă din nou la lumină, şi de ea să se bucure fiul său Will. Planul lui o
pune într-o primejdie de moarte pe frumoasa specialistă în istoria
cinematografiei. Dar tenacele detectiv Clayton Ryder, ajutat de către colegii săi
poliţişti, de către FBI şi de Mossad, dejoacă uneltirile lui Luscher. Enigmele
sunt spulberate una cîte una, răufăcătorii şi criminalii îşi primesc
binemeritata răsplată, iar Binele triumfă şi în această carte, a cărei lectură
poate face şi mai agreabilă orice vacanţă.
"Exact în clipa
în care se împiedică, hoţul se năpusti asupra ei, o apucă de păr, trăgîndu-i
capul pe spate, arcuindu-i gîtul, de care îşi propti lama. Simţi chiar şi prin
mănuşă valul fierbinte de sînge. Nu slăbi deloc forţa cu care ţinea cuţitul, ci
împinse lama din ce în ce mai adînc, pînă ce oţelul ajunse la os."
O echipă
Al Zerries şi Jean Zerries, o echipă soţ-soţie, scriu sub
numele A.J. Zerries.
Al s-a născut în New York, a absolvit Pratt Institute. După
absolvire, a intrat în armată, unde a primit gradul de locotenent, calificat
pentru trupe de paraşutism în cadrul trupelor de Rangeri. A lucrat apoi douăzeci
de ani ca director artistic, producător de televiziune şi director de marketing
la cîteva companii de publicitate din Manhattan. A predat cursuri de marketing
la The School of Visual Arts.
Jean s-a născut în Newark, New Jersey. A absolvit "Magna cum laude" Universitatea Rutgers, şi este membră Phi Betta Kappa.
După ce s-au căsătorit, cei doi s-au stabilit în Long Island. Au doi copii.