x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Trilogia transilvană”, de Miklós Bánffy, apărută la Editura ICR, a fost nominalizată la Premiul Cartea Anului

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 22 Noi 2019 - 17:03
„Trilogia transilvană”, de Miklós Bánffy, apărută la Editura ICR, a fost nominalizată la Premiul Cartea Anului

Volumul „Trilogia transilvană”, semnat de Miklós Bánffy, considerat astăzi una dintre operele de referință ale secolului XX, apărut în 2019 la Editura Institutului Cultural Român, a fost nominalizat la Premiul Cartea Anului, ediţia a XVIII-a, un proiect al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Juriul României Literare a fost alcătuit din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Cristian Pătrăşconiu şi Angelo Mitchievici.

Cartea lui Miklós Bánffy a fost nominalizată alături de volumele: „Periscop literar” (ed. Semne), de Ştefan Cazimir, „Carnete maro” (ed. Cartea Românească), de Aurel Dumitraşcu, „Ion Vinea” (vol. 11, ed. Muzeul Literaturii Române), de Elena Zaharia-Filipaş, Magdalena Răduţă, „Compromisul. O istorie politică şi filozofică” (ed. Humanitas), de Alin Fumurescu; „Multe ar mai fi de spus. Poeme” (ed. Cartea Românească); „Simetria dorinţelor” (ed. Humanitas), de Eshkol Nevo, trad. Ioana Petridean; „Poezii 1971-2018” (ed. Şcoala Ardeleană), de Adrian Popescu şi „Eminescu, poem cu poem. Postumele” (ed. ALL), de Alex Ştefănescu.

Romanul a apărut, în ultimele două decenii, în engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană și olandeză, bucurându-se de o receptare entuziastă. 

Ediția românească, în traducerea lui Marius Tabacu, include un Cuvânt înainte de Marta Petreu, un studiu introductiv și un glosar, realizate de Lucian Nastasă‑Kovács.

Miklós Bánffy, conte de Losoncz (30 decembrie 1873, Cluj - 5 iunie 1950, Budapesta), scriitor, om politic și grafician maghiar, a fost descendentul unei vechi familii de aristocrați din Ardeal. După studii de drept la universităţile de la Cluj şi Budapesta și un doctorat în drept și ştiinţe administrative, este ales, în 1901, deputat în Parlamentul maghiar. Între 1912 și 1918 a condus Teatrul Naţional şi Opera de Stat de la Budapesta, acordîndu-i, în această calitate, o susținere importantă compozitorului Béla Bartók. Între aprilie 1921 și decembrie 1922 a fost ministru de Externe al Ungariei. În 1926 s-a stabilit la Cluj, primind cetățenia română. Își continuă activitatea pe tărâm cultural ca redactor-șef al revistei Erdélyi Helikon. În 1943 poartă discuții secrete, la București, cu Iuliu Maniu, în vederea unei ieșiri concomitente din război a Ungariei și României, iar în 1944 pledează pentru ruperea de către Ungaria a alianței cu Germania. În septembrie 1944 îl convinge pe Miklós Horthy să accepte evacuarea fără luptă a forțelor armate din Cluj, salvând astfel orașul de la distrugere. Castelul de la Bonţida al familiei Bánffy, cel mai mare complex de edificii în stil baroc din Transilvania, descris drept Versailles-ul ardelean, este jefuit și incendiat de trupele germane în retragere. Expropriat în 1945 și exclus din viața literară în 1946, a părăsit, în 1949, Clujul și s-a alăturat familiei stabilite deja la Budapesta, unde se va stinge în anul următor. Conform propriei dorinţe, rămășițele sale pămîntești au fost aduse în 1976 în cimitirul central Házsongárd din Cluj. Alături de Trilogia transilvană, publicată între 1934 și 1940, opera sa mai cuprinde piese de teatru, între care Legenda soarelui(1906) și Marele senior(1913), nuvele, precum și lucrări de grafică.

„Bánffy este un povestitor înnăscut.“ - Patrick Leigh Fermor

„La nivelul celor mai bune lucrări de ficțiune pe care le-am citit, precum Anna Karenina și Război și pace contopite într-o singură operă. Dragoste, sex, oraș, provincie, bani, putere, frumusețe și patosul unei societăți care nu-și poate preveni propria distrugere“ - Charles Moore, Daily Telegraph

„(…) Narațiunea este o înșiruire fastuoasă de baluri, serbări de binefacere, dueluri, mari vânători cu câini și hăitași, mese grandioase, sărbătoriri, curse de cai, dineuri cu zi fixă, dansuri și jocuri de noroc la cazinou și așa mai departe, prin care bogatul și cultivatul conte de la Bonțida descrie nobilimea maghiară, și, mai larg, aristocrația cos­mopolit‑imperială, ocupată cu îndatoririle ei de castă care‑i etalează rangul, bogăția, puterea. (…) Dar, în fond, romanul descrie momentul, surprins în numeroase opere ale literaturii universale, când o clasă socială trece de la etapa etică, a muncii și datoriei, la faza ei estetică, frivolă, voluptoasă, vino­vată și totodată încărcată de artisticitate; și, complementar, apariția unei noi ordini, moderne, nu lipsită de vulgaritate (…). În general, e uimitor ce tare seamănă lumea politică descrisă de Bánffy cu aceea descrisă de Caragiale. (…) Citind Trilogia… lui Miklós Bánffy, în superba traducere pe care i‑a făcut‑o Marius Tabacu, m‑am întîlnit nu numai cu Transilvania din trecut, ci și cu una atemporală, pe care o cunosc prea bine și care mă face întotdeauna să surâd: una în care se mănâncă slănină și se bea palincă, de pildă… Pământul din Jucul meu, pe vremea Imperiului Austro‑Ungar loc celebru de vânătoare cu hăitași și de concursuri hipice, văd că l‑a străbătut, cu calul, și vecinul meu de la Bonțida/Dienești, contele Miklós Bánffy; iar peisajul transilvan de podiș și câm­pie, ce stârnește, cu dealurile lui aspre și golașe, un urât indicibil, a fost pentru Miklós Bánffy „straniu”, însă de o „splendoare grandioasă”. Sunt sigură că Bánffy a iubit Transilvania la fel de mult cum iubesc eu ograda casei părintești.“ – Marta Petreu

„Deși unii exegeți ai cărții lui Banffy au văzut în această creație un „portret tolstoian ale ultimelor zile ale Imperiului Austro‑Ungar”, cu intrigile și decadența de la curtea regelui din Budapesta, cu înfruntări doar aparent sterile în Parlament începînd cu luna septembrie 1904 – marcîndu‑se astfel ultimele luni ale guvernării lui István Tisza –, cu o aristocrație în declin, preocupată mai mult de lumea saloanelor și de jocul de cărți, incapabilă să înțeleagă relațiile cu concetățenii de alte etnii, dar cu complicate afaceri amoroase, o lume în care onoarea se tranșa prin dueluri, în care aroganța noilor îmbogățiți părea să sfideze ierarhiile sociale, lectura romanului oferă oferă totuși și multe alte valențe. Pentru că mai presus de mecanismele distructive ale unei națiuni (care nu întotdeauna țin de viața politică a țării) retrăim prin lectura romanului o lume pe care istoricii de azi anevoie o mai pot reconstitui. (…) Dacă descrierea atmosferei budapestane este uneori creio­nată cu ușoară ironie, alteori chiar cu nedisimilat dezgust, pătrunzînd cu oarecare indiscreție în intimitatea elitei, în alcovul ce se împarte între iubirile clandestine și afacerile de stat, prin saloanele la modă și Cazinoul unde se tocau ori se cîștigau averi, Ardealul pare un pămînt suspendat în istorie, unde timpul nu prea s‑a scurs, ci se arată încreme­nit în peisaje, cutume, rânduieli moștenite parcă din vreme lui Rákoczi II și a curuților săi, cu țărani și tocmeli în care etnicitatea conta parcă mai puțin, fiind înainte de toate un motiv suplimentar de respect și afecțiune umană. Aici, în Transilvania, până și iubirile erau trăite altfel decât în metropolă. Sunt mai sincere, cu multă pasiune, cu atașament și îndeosebi răbdătoare. “ – Lucian Nastasă‑Kovács

„Cel mai vociferant era Kirkocsa, măcelarul armean, de la capătul din stânga al mesei, cu gulerul descheiat la gâtul lui mătă­hălos, care şfichiuia cu pumnul prin aer la fiecare frază, gata parcă să izbească cu barda în căpățâna boului, iar cel mai tăcut stătea preotul ortodox, care nu scotea nici un cuvânt, dar i se întrezărea pe sub mustață un zâmbet mijit la colțul gurii. Trecu o oră, trecură două, iar atmosfera devenea din ce în ce mai încinsă. Farmacistul era cât pe ce să se ia la harță cu morarul, fără ca vreunul să‑şi poată duce vorba la bun sfârşit, pentru că erau mereu întrerupți dintr‑o parte sau alta, fie de vocea tunătoare a măcelarului, fie de răguşeala pițigăiată a medicului. Uitaseră deja demult că se întruniseră în cinstea deputatului lor, de la care ar fi vrut să afle veşti din capitală. Vorbeau cu toții de‑a valma, învrăjbiți, strigau în gura mare ce ar fi făcut ei dacă ar fi fost în locul lui Gyula Justh, al lui Samuel Barra sau al lui Ugron – mai bine zis, ar fi vrut să zică, dacă nu ar fi fost întrerupți de alții, de cei care ştiau şi mai bine ce ar fi trebuit să facă. Timpul se scurgea odată cu vinul. După o vreme, în încăpere puteai să tai fumul cu cuțitul, iar zarva era de nedescris: „Să nu mai plătim impozite! Nu mai avem nevoie de armată! Să înarmăm poporul şi să pornim spre Viena!“ – strigau toți, cît îi țineau bojocii.” (fragment din volumul I)

 

 

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Așteptându-l pe Godot în regia lui Gábor Tompa la Teatrul Național São João din Porto

Așteptându-l pe Godot în regia lui Gábor Tompa la Teatrul Național São João din Porto
Galerie Foto Duminică, 7 martie, la Teatrul Național São João din Porto va avea loc premiera spectacolului Așteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett, în regia lui Gábor Tompa. Spectacolul a fost realizat cu ocazia...

„Concert de Ziua Femeii”, „Tosca” și „Carmina Burana”, pe scena Operei Naționale București

„Concert de Ziua Femeii”, „Tosca” și „Carmina Burana”, pe scena Operei Naționale București
Galerie Foto Opera Națională București prezintă în săptămâna 8 - 14 martie 2021 titluri celebre din repertoriul universal și vă invită în Sala Mare de Spectacole să ne bucurăm de emoția interpretărilor vocal-...

Rolul femeilor în industria muzicală, dezbătut în cadrul Mastering the Music Business 2021

Rolul femeilor în industria muzicală, dezbătut în cadrul Mastering the Music Business 2021
De la muzică clasică și jazz până la compoziție și producție, femeile au depășit   de-a lungul secolelor enorm de multe limite în muzică, însă un studiu recent realizat de EBU Media Intelligence...

Mari actori povestesc cum au jucat scene celebre în seria Secvențe, pe TIFF Unlimited

Mari actori povestesc cum au jucat scene celebre în seria Secvențe, pe TIFF Unlimited
Galerie Foto Și, totuși, cum au jucat scena aia? De la această curiozitate a pornit o serie nouă marca TIFF Unlimited, disponibilă gratuit, de oriunde din  lume, începând din 4 martie: Secvențe. Câțiva dintre cei mai...

Film O’Clock, festivalul care și-a propus să elimine distanțele fizice și emoționale dintre oameni, și-a ales câștigătorii. Două scurtmetraje egiptene și unul grecesc și-au adjudecat premiile

Film O’Clock, festivalul care și-a propus să elimine distanțele fizice și emoționale dintre oameni, și-a ales câștigătorii. Două scurtmetraje egiptene și unul grecesc și-au adjudecat premiile
Galerie Foto Festivalul Internațional Film O'Clock, eveniment gândit ca o mișcare culturală și interculturală cinematografică dar și de socializare internațională, prin care oameni iubitori de cinematografie din toate...

Radu Jude, Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin 2021

Radu Jude, Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin 2021
Galerie Foto Filmul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc„ ('Bad Luck Banging or Loony Porn') al regizorului român Radu Jude a câştigat vineri Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la...

Juriul a decis: Roxen va interpreta Amnesia la Eurovision 2021

Juriul a decis: Roxen va interpreta Amnesia la Eurovision 2021
Galerie Foto Odată cu piesa, a fost lansat și videoclipul. Roxen a dezvăluit, în premieră, la TVR, la Romania 9, povestea din spatele „Amnesia”.   Așteptarea a luat sfârșit: „Amnesia” este piesa pe care...

Berlinale 2021: „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, al lui Radu Jude, a câştigat Ursul de Aur

Berlinale 2021: „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, al lui Radu Jude, a câştigat Ursul de Aur
Filmul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” ('Bad Luck Banging or Loony Porn') al regizorului român Radu Jude a câştigat vineri Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la...

Licitație de circa 180.000 de euro pentru o pictură de Adrian Ghenie

Licitație de circa 180.000 de euro pentru o pictură de Adrian Ghenie
O lucrare a pictorului român Adrian Ghenie va fi scoasă la licitație pentru un preț estimativ de 120.000-180.000 de euro. Acțiunea este organizată online de Artmark pe 23 martie.  "Energie" este...

Teatrul Dramaturgilor Români. Programul evenimentelor din luna martie

Teatrul Dramaturgilor Români. Programul evenimentelor din luna martie
Galerie Foto Duminică, 07.03, 19:00 TDR – Sala „Iosif Naghiu”   ȘASE COMEDII UȘOARE PENTRU OAMENI TRIȘTI de Ștefan Caraman, regia Alexandru Nagy   Ștefan Caraman: „Șase comedii ușoare...

HORIA ANDREESCU dirijează Haydn și Beethoven la SALA RADIO!

HORIA ANDREESCU dirijează Haydn și Beethoven la SALA RADIO!
Galerie Foto Într-o frumoasă poveste maestru-discipol, desprinsă din istoria muzicii, vineri, 5 martie (19.00), veți asculta LIVE de la Sala Radio un frumos concert HAYDN-BEETHOVEN, o nouă călătorie imaginară prin Viena...

Teatrul EXCELSIOR lansează cea de-a șaptea ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți NEW DRAMA

Teatrul EXCELSIOR lansează cea de-a șaptea ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți NEW DRAMA
Teatrul EXCELSIOR lansează cea de-a șaptea ediție a Concursului de dramaturgie NEW DRAMA, un proiect dedicat adolescenților care sunt încurajați să își dezvolte imaginația prin însușirea tehnicilor de...

Colecția de sculpturi Guguianu, scoasă la licitație

Colecția de sculpturi Guguianu, scoasă la licitație
Galerie Foto Primăvara de la Casa de Licitații A10 by Artmark începe cu o colecție de sculpturi contemporane dedicate frumuseții feminine semnate de celebrul sculptor Marcel Guguianu. Evenimentul a avut loc în data de 2...

„Femeia, eterna poveste” este titlul pe care Teatrul „Stela Popescu” îl dedică săptămânii femeii pe 7 martie

„Femeia, eterna poveste” este titlul pe care Teatrul „Stela Popescu” îl dedică săptămânii femeii pe 7 martie
Galerie Foto Duminică, 7 martie, la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor, de la ora 19,00, Teatrul „Stela Popescu” prezintă spectacolul „Femeia, eterna poveste”, o poveste interbelică în regia lui Attila...

Recital cameral extraordinar CU PUBLIC. De Mărțișor

Recital cameral extraordinar CU PUBLIC. De Mărțișor
În prima duminică din luna martie, trei muzicieni excepționali își unesc forțele într-un concert cameral cu totul special, pe care l-au intitulat De Mărțișor.   Duminică, 7 martie, ora 19:00,...
Serviciul de email marketing furnizat de