x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Claudius, bâlbâitul erudit de pe tronul Romei

Claudius, bâlbâitul erudit de pe tronul Romei

de Florian Saiu    |    02 Aug 2023   •   06:00
Claudius, bâlbâitul erudit de pe tronul Romei

Au fost atât de puternici și de bogați, suverani peste sute de popoare și milioane de supuși, încât unii dintre ei nu ezitau să se considere zei. S-au războit, au ucis, au construit mii de orașe și au pustiit poate alte mii, au îngenuncheat regatele Europei, ale Maghrebului și multe dintre semințiile Asiei. Cezarii Romei (și-)au impus eticheta vreme de milenii - kaiserul popoarelor germanice sau țarul celor slave le datorează cel puțin particula de noblețe - și au iubit cu patimă. Cu o asemenea patimă, încât până și istoria scrisă de propriii cărturari ne lasă astăzi cu gura căscată.

Dar să facem loc poveștii senzaționale a împăratului Claudius! Descris de cele mai multe ori drept un bâlbâit caraghios, într-o epocă în care virtuțile masculine excedau orice închipuire, Claudius, un tip nu prea chipeș - e adevărat -, dar educat și pasionat de scriere și literatură, a fost și primul conducător, după Augustus, care a extins granițele Imperiului Roman, transformând Britannia în colonie și cucerind noi teritorii în Africa de Nord. Născut la 1 august 10 î.H. în Lugdunum (astăzi Lyon), Galia, Claudius a fost fiul generalului Nero Claudius Drusus, asasinat pe când fiul său abia împlinise un an. Lipsit de protecția tatălui, Claudius, nepot al împăratului Tiberiu și al celebrului Marc Antoniu, și-a petrecut prima parte a vieții scriind cărți. A elaborat nu mai puțin de treizeci! În limba greacă. 

 

A iubit femeile, nu bărbații

 

Viitorul împărat a fost pasionat de istoria etruscilor și de trecutul cartaginezilor, dar a perorat cu miez și despre modalitățile în care poate fi înșelat sistemul sau despre cum pot fi cucerite femeile. Deh, meteahnă de tradiție în familie. Filmografia recentă l-a prezentat pe acest împărat erudit drept un homosexual insipid. Suetoniu (70 d.H. - 127 d.H.), unul dintre cei mai importanți istorici romani (opera sa de căpătâi, intitulată „Viața celor 12 Cezari”, cuprinde date valoroase pe o perioadă întinsă de la domnia lui Cezar la cea a lui Domițian), contrazice însă aceste insinuări: „Claudius nu găsea măsură în patima lui pentru femei, dar era scutit de iubirea față de bărbați”. Limpede, nu?

 

Doi copii cu Urgulanilla

 

La 1.700 de ani distanță, tot un istoric preocupat de trecutul Romei imperiale, Edward Gibbon (autorul celebrei lucrări „Declinul și prăbușirea Imperiului Roman”), exprima aceeași opinie în legătură cu orientarea sexuală a lui Claudius: „Între primii cincisprezece împărați, Claudius a fost unul dintre aceia ale cărui preferințe în iubire au fost întru totul corecte”. Iubitele care i-au marcat oficial destinul au fost cinci, poate șase: „Când era mic, Claudius a fost logodit cu Aemila Lepida, strănepoata lui Augustus, dar logodna a fost ruptă când părinții lui l-au jignit pe Augustus”, preciza Nigel Cawthorne, autorul volumului „Viața amoroasă a împăraților romani” (Corint, 2005). 

 

Mireasa moartă în ziua nunții

 

După această neîmplinită dragoste, fiul lui Nero Claudius Drusus s-a căsătorit de cinci ori. Prima soție a fost Plautia Urgulanilla, cu care a avut doi copii. A divorțat de aceasta în anul 24 d.H. pe baza unor motive întemeiate (sau cel puțin bine formulate): adulter, purtare scandaloasă, comportament indecent și suspiciune de crimă. „Cel de-al doilea copil al lor, o fiică pe nume Claudia - mai observa Nigel Cawthorne -, a fost născută la cinci luni după divorț. Adevăratul ei tată ar fi fost un libert pe care-l chema Boter. Claudius a renegat copila și a poruncit ca ea să fie aruncată goală în fața ușii mamei ei”. De parcă fetița ar fi fost de vină pentru derapajele părinților! Dincolo de acest mariaj mai puțin reușit, Claudius n-a fost mai norocos nici cu al doilea. Mireasa i-a murit chiar în noaptea nunții! 

 

Consul la 48 de ani

 

A treia căsnicie a fost la fel de nefastă. De data aceasta, combinat cu Aelia Paetina, a cărei familie a fost găsită vinovată de trădare de împăratul Tiberiu, Claudius s-a străduit să scape repede. A divorțat de Aelia după ce a acuzat-o de infidelitate. Era un motiv obișnuit de divorț în sânul aristocrației romane. Domnia lui Caligula l-a scos, în sfârșit, pe Claudius la lumină. Considerat incompetent de al treilea împărat al Romei (deci nepericulos), unchiul Claudius a fost tolerat, ba chiar numit pentru prima oară într-o înaltă funcție publică. Începând cu data de 1 mai 37 d.H. Claudius a devenit consul. Doi ani mai târziu, când împlinise deja 48 de ani, el s-a însurat pentru a patra oară, de data aceasta cu Messalina Valeria, o descendentă a surorii lui Augustus, Octavia, verișoara lui Claudius.

 

Coarne de cerb pentru Messalina

 

Messalina avea doar 17 ani și o nesățioasă poftă de viață. Au avut doi copii, o fiică, Octavia - care s-a căsătorit ulterior cu Nero -, și un fiu, Tiberius Caesar Germanicus, care a primit mai târziu (și) supranumele Britannicus, după ce tatăl lui a cucerit insulele din Atlantic. Tânăra Messalina - evidenția biograful Nigel Cawthorne - era prea desfrânată pentru a putea fi ținută în frâu de Claudius. Era atât de dornică de sex, încât noaptea vizita bordelurile din Roma și se închiria ca prostituată. Libidoul ei hiperactiv ar putea fi explicat prin practicile de igienă dentară ale romanilor. Potrivit dentistului ei, Scribonius Argus, autorul tratatului De compositione medicamentorium, Messalina își curăța dinții cu o pudră obișnuită care conținea corn calcinat de cerb. Aceasta era utilizată și apreciată pentru calitățile sale abrazive, dar mai deținea o proprietate: era și un puternic afrodiziac, bine cunoscut încă din antichitate. 

 

Bucle negre sub o perucă blondă

 

De la Iuvenal, celebrul autor al „Satirelor” care a surprins în poemele sale poate cel mai bine viciile epocii imperiale romane, ne-a rămas un portret aproape șocant al Messalinei: „Odată, Messalina a simțit că soțul ei Claudiu dormea. Acea târfă regală, atât de nerușinată încât prefera o saltea în locul patului matrimonial din palat, și-a tras peste cap o glugă și a plecat însoțită doar de o sclavă. Și-a ascuns părul negru sub o perucă blondă, a intrat într-un lupanar care duhnea din cauza cearșafurilor neschimbate și s-a dus direct în cămăruța ei”. 

 

Din lupanar, în baldachinul imperial

 

Iuvenal oferea în continuare detalii aproape incredibile: „Cu sânii expuși și împodobiți cu o panglică aurie, s-a prostituat sub numele de Lycisca și și-a arătat pântecul care te-a purtat pe tine, mărețule Britannicus. I-a întâmpinat plină de dorință pe toți clienții și a primit de la fiecare banii cuveniți, iar când proprietarul bordelului și-a trimis fetele acasă, ea a plecat deprimată - fusese ultima care și-a închis cămăruța”. Ultimele tușe iuvenale: „Dorința carnală ardea în vintrele ei. Epuizată de bărbați, dar nesatisfăcută, cu obrajii înnegriți de fumul lămpilor, Messalina a dus putoarea lupanarului în patul imperial”. 

 

Turnir amoros pentru soața cezarului

 

În epocă s-au povestit multe despre iubăreața Messalina, dar este greu de apreciat dacă toate aceste legende au fost comandate de augustul ei soț pentru a o discredita sau dacă ele au avut pur și simplu un sâmbure de adevăr. Cronicile vorbesc despre obiceiul Messalinei de a trimite „emisari” să-i caute bărbați capabili să-i potolească pofta insațiabilă. Este de notorietate și informația conform căreia, la un moment dat, Messalina ar fi organizat un „turnir” sexual la care a invitat cele mai cunoscute curtezane din Roma. Împărăteasa s-ar fi alăturat concurentelor, în încercarea de a avea cât mai mulți bărbați într-o singură noapte. 

 

Adulter, fente și tertipuri

 

„De remarcat însă că Messalina nu a fost singura femeie de viță nobilă căsătorită care s-a oferit ca prostituată - nota Nigel Cawthorne. Multe matroane romane socoteau acest lucru o modalitate creativă de a încălca legile dure în legătură cu adulterul, care le interziceau să facă amor cu alți bărbați decât soții lor sub pedeapsa exilului și/sau a confiscării proprietăților”. Suetoniu a lăsat informații clare în legătură cu acest subiect delicat: „Femeile măritate din familii binecunoscute se înregistrau ca prostituate și astfel scăpau de pedeapsa pentru adulter, prin renunțarea temporară la privilegiile rangului lor în societate”. Convenabil, nu? 

 

Braț la braț cu propria nepoată

 

Ce-a urmat e istorie. Claudius, temându-se de un complot, a poruncit asasinarea infidelei Messalina și a tânărului ei amant de la acea vreme, Caius Silius, bănuiți că pregăteau detronarea împăratului. După nici trei luni, în prima zi a lunii ianuarie din anul 49 d.H., Claudius, ajuns la 58 de ani, se căsătorea pentru a cincea oară, acceptând-o ca soție pe propria nepoată (în prealabil a modificat legile care acuzau incestul), Agrippina, de 33 de ani. Care Agrippina? Mama împăratului-poet Nero ...

 

Ca judecător, împăratul Claudius a fost criticat pentru că a permis prostituatelor să depună mărturie la procese

Claudius nu găsea măsură în patima lui pentru femei, dar era scutit de iubirea față de bărbați”, Suetoniu, istoric

5 este numărul căsătoriilor împăratului Claudius. Ultima oară, la 58 de ani, s-a însurat cu propria nepoată

La 25 de ani, Messalina, soția lui Claudius, s-a îndrăgostit nebunește de consulul Caius Silius și, profitând de faptul că împăratul era plecat din Roma, s-a căsătorit cu tânărul Caius în cadrul unei ceremonii bahice. Această relație avea s-o coste viața

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: claudius conducator imperiul roman