Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In elegantul hol de la Marriott, Armand Assante işi savurează cel de-al patrulea expresso. Nu este foarte dimineaţă, insă ieri a stat pănă tărziu la lansarea de la Bucureşti a filmului "California dreaminâ". Inima lui de italian este obişnuită cu shot-urile de expreso.
California dreaminâ - Armand Assante, despre Cristian Nemescu
In elegantul hol de la Marriott, Armand Assante işi savurează cel de-al patrulea expresso. Nu este foarte dimineaţă, insă ieri a stat pănă tărziu la lansarea de la Bucureşti a filmului "California dreaminâ". Inima lui de italian este obişnuită cu shot-urile de expreso.
A venit la intălnire cu căteva minute mai devreme. Nemţeşte aş putea spune. Este un tip "profi", de cuvănt. Niciodată nu intărzie, niciodată nu promite şi nu se ţine de cuvănt. Cu maximă concentrare ne răspunde la intrebări.
- Jurnalul Naţional: Cum aţi ajuns in distribuţia filmului?
Armand Assante: Andrei Boncea şi Cristi Nemescu au venit la mine cu acest film in urmă cu trei ani. Nu aveau finanţare şi căutau un sprijin. Pe Cristi il ştiam deja - era un tip strălucitor - şi mi-a povestit filmul. Am găsit că este o metaforă superbă a ceea ce inseamnă lumea astăzi. Despre cum se poate comunica. Sau mai bine spus despre cum nu se poate comunica. O metaforă grozavă pentru lipsa de comunicare. Mi-au plăcut foarte mult ideile lui. Am lucrat impreună şi am dezvoltat personajul căpitanului Jones. Şi cu căt vorbeam mai mult despre film, cu atăt imi plăcea mai mult subiectul.
Citește pe Antena3.ro
Acum aproape un an eram in Bulgaria, la Ruse. Au venit la mine şi mi-au spus: "Avem o parte din bani, trebuie să facem filmul acum sau niciodată". Am zis OK şi... am ajuns in Romănia. Am filmat timp de şase săptămăni.
- A fost ca o aventură pentru dvs....
Exact aşa a fost. Cristian era un tip foarte talentat. M-a lăsat să dezvolt personajul. Mi-a spus: "Comportă-te ca şi cănd nu ai şti ce să faci" (răde). I-am spus că dacă aş fi in pielea personajului, chiar nu aş şti ce să fac... Situaţia in care intră personajul meu pare fără ieşire...
- Cinematografia romănă - se spune printre altele - suferă de lipsa temelor universale. Sunt filme bune la noi, dar care nu pot fi "exportate". Este şi "California dreaminâ" printre acestea?
Cred că acest film sparge aceste tipare. Este un film internaţional. Am văzut filmul la Cannes şi reacţia publicului a fost poate chiar mai spontană decăt la premiera de vineri de la Bucureşti. Acest lucru mi-a confirmat că Cristi a ştiut ce face. Cristi este - era un regizor nemaipomenit şi cred că ar fi avut o carieră strălucitoare. Cred că este o mare tragedie că Romănia a pierdut un regizor atăt de talentat. Eu credeam in talentul lui... Ştii, de obicei cănd crezi foarte mult in cineva, lumea iţi spune că eşti nebun (răde). Dar asta cred că este de fapt povestea vieţii mele. Totdeauna mi s-a spus: "eşti nebun". Dar după ce am văzut in sala de cinematograf - la Cannes şi la Bucureşti - , după ce am văzut reacţia publicului m-am găndit că poate nu sunt atăt de nebun...
- Pentru a căta oară sunteţi in Romănia?
Â
Sunt, cred, pentru a şasea oară. Am mai făcut un film aici in urmă cu trei ani - la Castel Film. Se chema "Funny Money" şi il avea in distribuţie pe Chevy Chase. Nu a fost un film rău, dar nu a avut promovare, nu prea l-am văzut in cinematografe... Dar despre acest film cred că poate fi o producţie de artă de mare succes internaţional. La acest lucru contribuie din plin şi distribuţia. Cred că actorii romăni sunt nemaipomeniţi, iar Răzvan Vasilescu este unul dintre cei mai buni actori din lume. Eu am să fac tot ce pot pentru a ajuta la promovarea internaţională a filmului. Cannes a fost un moment al adevărului, iar reacţia publicului spune tot.
- Aţi văzut şi celălalt film romănesc de la Cannes? Cel al lui Cristi Mungiu?
Â
Nu, dar am auzit de el şi m-am bucurat foarte mult. Neorealismul cinamatografic al anilor â60-â70 a avut atăta succes in Italia, pentru că oamenii au acceptat să vorbească despre problemele lor. Ele existau. Este o situaţie asemănătoare. Ei erau după război, voi după dictatura lui Ceauşescu. Este pentru prima oară cănd generaţia tănără preia iniţiativa şi spune ceea ce vrea să spună. Acest lucru l-a făcut Cristi. Ambele filme au căştigat. Iar acest lucru mă face să cred că următorul val de filme de succes va veni de aici, din Est. Cred că aceste două filme vor propulsa industria romănească de film.Multe filme merită să fie promovate, iar acesta este unul dintre ele.
- Aţi fost vreodată tentat să faceţi regie?
Mi s-a propus de mai multe ori. Mi-ar plăcea să fac asta, dar mi-ar plăcea să regizez o poveste de care sunt eu indrăgostit. O poveste care să-mi aparţină, să fie a mea. Pentru mine responsabilitatea de a fi regizor este ca aceea de a avea zece soţii. A fi actor inseamnă a avea numai una.
Tragedie
"Am văzut filmul la Cannes şi reacţia publicului a fost poate chiar mai spontană decăt la premiera de vineri de la Bucureşti.Acest lucru mi-a confirmat că Cristi a ştiut ce face. Cristi este - era un regizor nemaipomenit şi cred că ar fi avut o carieră strălucitoare. Cred că este o mare tragedie că Romănia a pierdut un regizor atăt de talentat"
Armand Assante actor
Un perfecţionist
Actor american de origine italiană (mamă irlandeză/tată italian), Armand Assante a jucat - intr-o carieră care incepe in 1974 - in aproape 80 de filme artistice. Nu neapărat filme mari, dar filme - aşa cum mărturiseşte - bine alese, care să-i permită să facă rolurile aşa cum vrea el. Joacă in seriale de succes precum "Columbo", "Kojak", "Spitalul de urgenţă" sau "Prison Break", dar şi in filme ca "Drumul spre El Dorado", "Odiseea", "Jack Spintecătorul". Cel mai premiat rol al său, pentru care căştigă şi Emmy, este cel din "Gotti", un miniserial despre viaţa unui mare mafiot din New York, John Gotti, care luptă pentru a ajunge capul familiei Gambino. Rolul din "Gotti" i-a adus multe satisfacţii, dar şi 26 de kilograme in plus pe care le-a pus pe el pentru că aşa impunea rolul.
Căpitanul Jones
In "California Dreamninâ", Assante joacă rolul unui căpitan din armata Statelor Unite care primeşte misiunea de a insoţi o garnitură feroviară de la Constanţa pănă la Timişoara. Este anul 1999 şi forţele NATO bombardează Serbia. Numai că, la un moment dat, trenul lui Jones ajunge in halta Căpălniţa. Aici şef este Doiaru (Răzvan Vasilescu), un mafiot local care "zeciuieşte" fiecare garnitură care trece prin gara sa. "Nu ai ştampilă, nu poţi trece", i se explică americanului. Ce va face rigidul căpitan Jones ca să invingă birocraţia balcanică?
