x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Craii, sub reflectoare

0
Autor: Monica Andronescu 28 Apr 2009 - 00:00
Craii, sub reflectoare

A fost odată o lume în care nopţile Bucureştiului respirau în alt ritm, în care timpul se strecura altfel pe străzile vechi şi se transforma în poveste, în care prietenia şi iubirea aveau un soi de sfinţenie ce nu se lăsa pângărită decât de tristeţe...



De tris­teţea unui sfârşit de veac, de tristeţea unui capăt de istorie, de tristeţea sutelor de existenţe care se prăbuşesc una în alta, lă­sând la iveală apusul... E lumea "Crailor de Curtea Veche" a lui Mateiu Caragiale. Pe care, ani mulţi mai târziu, un Crai din lu­mea noastră, aşa cum şi-l amintesc cei care au lucrat cu el, re­gi­zorul Mircea Veroiu, avea s-o transforme într-o poveste în imagini.

"Cu romanul «Craii de Curtea veche» m-am întâlnit prima dată când aveam vreo 19 ani", îşi aminteşte Marius Bodochi, interpretul din film al lui Cara - naratorul, un rol pe muchie de cuţit, mereu în poveste şi mereu în afara ei. "Mi-a plăcut foarte mult romanul şi l-am simţit foarte aproape de mine şi de felul ăsta romantic, uşor în acţiune, de a privi lumea, cu oarecare detaşare, de undeva dintr-un turn de fildeş. Coincidea cu starea mea de atunci, acum nu mai sunt aşa." Despre atmosfera de la filmări şi despre Mircea Veroiu îşi aminteşte în culori calde.

"Pe platoul de filmare am regăsit atmosfera pe care eu o gândeam sau o simţeam instinctiv, pentru că Mircea Veroiu era prin excelenţă un lord, un Crai de Curtea Veche, el nu era din lumea asta, era din altă lume, era dintr-o lume unde nu exista vulgaritate, unde oamenii erau într-adevăr intelectuali. Un domn în tot ce făcea, prin felul cum acţiona, cum îţi vorbea, prin felul cum se apropia de tine, un mare lord. Nu mai există oameni ca el. Reuşea să întreţină o atmosferă extraordinară la filmări, care, poate, privită din afară, părea uşor rigidă, dar nu era aşa, era de fapt un scut, nu oricine avea acces acolo... Era un om care, cred eu, suferea de o sinceritate absolută. Aşa era Mircea Veroiu. Eu l-am iubit foarte mult.

Iar spaţiile alese pentru filmare erau minunate şi te duceau spre ce aveai de făcut. În zona veche a Bucureştilor, la Mogoşoaia, pe Batiştei, unde era interior Paşadia, o casă foarte frumoasă, cu nişte vitralii autentice foarte frumoase, s-a filmat la Dunăre, la Constanţa, în zona cazinoului şi malul mării. Casa mea, a lui Cara, era într-o clădire veche de pe Kogălniceanu, tot acolo era şi casa lui Pantazi şi interior Arnoteni, iar exteriorul s-a filmat undeva în zona Parcului Carol, pe nişte străduţe neasfaltate unde e o casă foarte frumoasă, mai izolată, pe un deal. Mircea Veroiu lucra foarte mult cu noi, am făcut şi multe repe­tiţii înainte de filmări.

Construia fiecare scenă ca pe un film, cu un punct culminant, tot timpul se întâmpla ceva, dar nu nea­părat în exterior, ci mai mult pe desenul interior al perso­najelor, acolo erau exploziile. În Centrul Vechi al Bucureştiului era casa prostituatelor, cu o curte interioară, cu balcoane de jur-împrejur, ca o spirală care urca şi de unde se vedea cerul, pentru că era aproape total acoperită cu sticlă. E o clădire din spatele bisericii - din spatele altarului mai exact - din Curtea Veche.  

L-am întrebat cât de greu i-a fost «să se întâlnească» cu Mateiu Caragiale pe care l-a interpretat în film. «M-am dus spre el cu imaginaţia», mi-a răspuns. "Am încercat să nu creez o biografie din date istorice sau biografice cunoscute. M-am lăsat foarte mult dus de intuiţia mea. Sigur, având la bază nişte cunoştinţe despre Mateiu, despre viaţa lui, dar nu le-am adus pe-astea în prim-plan, ci intuiţia mea. Cred că am reuşit să creez un perso­naj... un suflet, mai degrabă.


MATEIU CARAGIALE M-AR FI MÂNGÂIAT PE CREŞTET
Aveam toată libertatea în creionarea personajului. Greu mi-a fost, de exemplu, greu şi uşor în acelaşi timp, în scenele pe care le-am avut cu personajul Ilinca, al Ilincăi Goia. Pentru că eu trebuia să-l înlocuiesc pe Pantazi şi să-o curtez eu în numele lui, ceea ce-mi era foarte greu. Picam în plasa unei magii pe care-o exercita asupra personajului meu acel personaj, Ilinca. Şi riscam să mă îndrăgostesc eu de ea şi de fapt s-o cer eu de nevastă, nu pentru Pantazi, ci pentru mine.

Şi am fost foarte atent la jocul ăsta, dar am lăsat să se vadă că şi lui îi plăcea, dar nu se putea, pentru că prietenul meu se îndrăgostise primul de ea... Ei aveau un fel de domnie, de cinste, erau camarazi, în adevăratul sens al cuvântului, pentru nimic în lume n-ar fi trădat. Dar mi-am construit personajul, îndrăgostind personajul meu de personajul Ilinca. Ca să poată purta discuţiile alea, trebuia s-o iubească, pentru că altfel era o minciună. Nu puteam să-i vorbesc despre iubire, dacă n-o iubeam. Trebuia să-i fac curte ca un om tânăr care mergea către o femeie tânără, în numele unui prieten trecut de prima tinereţe..."

Oare cum s-ar fi privit pe sine Mateiu Caragiale, interpretat de Marius Bodochi?  "Cred că domnul Caragiale s-ar fi amuzat şi că nu mi-ar fi dat o palmă, ci m-ar fi mângâiat pe creştet."

Ce gânduri i-au rămas astăzi, privind înapoi, spre lumea Crailor...  "Nu poţi fi un prieten sincer şi adevărat decât dacă iubeşti necondiţionat. Iubire necondiţionată egal prietenie.
Singurul lucru cu care rămânem după o viaţă trăită boem, singurul lucru care-ţi rămâne sunt regretele că n-ai fost altfel. Şi aş mai zice că mi-e tare dor să fiu romantic. Poate că n-am fost niciodată eu, ca fiinţă, dar «Craii...» îţi pune şi problema asta. Cartea e ca o oglindă pentru sufletul tău."


AZI, EXISTĂ MAI MULŢI GORE PIRGU
Tulbure şi felinian, în universul Crailor care străbat nopţile cartierele Bucureştiului, se insinuează femeia. Iar pentru cele două roluri, imaginea purităţii şi reversul ei, Ilinca şi Vanda, Mircea Veroiu a ales-o pe Ilinca Goia.

"Acela a fost primul meu contact cu romanul «Craii de Curtea Veche»", îşi aminteşte actriţa. "Am citit romanul dintr-o sorbire şi mi-am spus: «E un lucru pe care vreau musai să-l fac». Iar la acest film n-am avut nici o scenă grea. Totul a fost foarte lin, potrivit cu firea mea, şi n-aş putea să mai spun despre un alt film acelaşi lucru. Greu, dar în acelaşi timp uşor a fost poate faptul că a trebuit să slăbesc puţin. Dl Veroiu m-a sunat şi mi-a spus la telefon: «Frumoaso, vreau să-ţi dau rolurile astea, dar am o mică rugăminte. Dacă ai putea să dai şi tu jos câteva kilograme, să mai subţiem obrajii», pentru că venisem din America, unde totul îngraşă... Dar a spus-o în aşa fel, că nici nu mi s-a părut o problemă, iar peste câteva zile când m-a văzut cât slăbisem mi-a zis: «N-am vrut chiar aşa. Ai exagerat».

Atmosfera de la filmări era înnobilată şi sfinţită de personalitatea acestui mare boier şi mare artist care a fost Mircea Veroiu. Un mare bărbat de cultură, un gentleman. Şi nu numai el, şi Ovidiu, Dumnezeu să-l odihnească! Nu mai sunt printre noi, dar erau mari prieteni şi nu e de mirare că erau prieteni aşa de buni, pentru că făceau parte din aceeaşi familie spirituală, aceeaşi familie nobiliară a bărbaţilor foarte stilaţi. Parcă erau din familii de conţi. Iar pe atunci timpul era altfel, avea răbdare cu noi. Asta poate şi din cauză că sunt eu puţin nostalgică la soarele şi la vremurile de atunci. Nu era demenţa de acum, era timp de degustat asemenea fel de film, asemenea fel de carte. Acum, fibra aceea de gentileţe, de spiritualitate s-a acoperit cu multe celofanuri şi multă zgură.

Nu ştiu dacă filmul era ceea ce ar fi vrut Mateiu, dar era, cu siguranţă, ceea ce a vrut Veroiu. S-au întâlnit două viziuni acolo, a doi artişti, a doi creatori şi s-a întâmplat un fel de căsătorie...
Eu am petrecut foarte multe ore studiind în bibliotecă, despre Mateiu, despre viaţa lui, despre familia Văcărescu, pentru că per­sonajul Ilinca era inspirat de acolo, şi mie îmi place să merg la filmări pregătită. Sunt destul de temeinică şi serioasă, îmi iau munca în serios până când încep să mă joc...  

Scenele erau pu­ţine, iar eu am simţit că trebuie să fiu foarte betonată pe dinăuntru. Şi mi-aduc aminte cum la prima mea scenă trasă m-am trezit vorbind cu domnul Veroiu, un foarte fin psihanalist, care ime­diat şi-a dat seama şi mi-a zis: «N-ai făcut bine ce ai făcut. Eu nu te-am luat ca să te duci la bibliotecă. Vreau să fii tu, aşa cum eşti. De-aia te-am luat. Că tu eşti Ilinca»."

O întreb cum îşi imaginează că ar fi privit Mateiu Caragiale filmul lui Mircea Veroiu. "Cred că i-ar fi plăcut", îmi răspunde. "Deşi ceva lipsea, poate. Poate că ar fi vrut ca Ilinca să fie văzută şi studiind, pentru că aşa era ea, personajul creat de el, ca o împătimită de carte şi o poetă, cu nebuniile ei. Poate că asta lipsea din personaj. Iar Vanda, cealaltă faţă a medaliei, aş fi dorit să fie ceva mai mult adâncită, mai degrabă decât scenele alea abundente, foarte pitoreşti şi feliniene din bordel. Aş fi vrut să se vadă din film o motivaţie explicită şi în ea. Dar cred că i-ar fi plăcut filmul în ansamblu...

Şi, dincolo de Ilinca sau de Vanda, cred că i-ar fi plăcut Paşadia lui Mircea Albulescu. Dintre toţi care eram parte din sosul ăsta, cred că era cel mai aproape..."

Ilinca Goia vorbeşte apoi despre întâlniri... "Cartea este una iniţiatică, e o carte de descifrat, ca şi hieroglifele, este ca o călătorie. Filmul este doar un film. Pentru mine însă a fost o întâlnire, una din întâlnirile importante din viaţă. Există astfel de întâlniri pe care ţi le doreşti şi către care tinzi. Şi după care tânjesc de o vreme încoace.

M-am împrietenit foarte bine cu Marius Bodochi şi cu Mircea Veroiu. Mai dificil a fost poate cu Ovidiu Iuliu Moldovan, care avea în el ceva de Sfinx. Când mă gândesc la el parcă văd o capră neagră pe vârful unui munte.

Astăzi, din păcate, există mult mai mulţi Gore Pirgu, decât Paşadia sau Pantazi. Sunt copleşitor de mulţi. Ne-au călcat, suntem sufocaţi de ei. Nu ştiu dacă mai sunt Craii... Craii de Curtea Veche. Să avem răbdare să-i găsim în noi."
Citeşte mai multe despre:   mircea,   cred,   film,   veche,   ilinca,   craii,   curtea veche,   veroiu,   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Brit Awards: Dua Lipa, Little Mix, J Hus, Harry Styles și Taylor Swift au fost câștigătorii serii

Brit Awards: Dua Lipa, Little Mix, J Hus, Harry Styles și Taylor Swift au fost câștigătorii serii
Dua Lipa, Little Mix, J Hus, Harry Styles și Taylor Swift au fost câștigătorii premiilor industriei muzicale britanice, eveniment ccare a avit loc în fața a 4.000 de spectatori, conform BBC. Evenimentul care a...

Ultima zi de „INT. EXT.” - un spectacol-manifest despre transformări și întrebări legate de locul artei în situații de criză

Ultima zi de „INT. EXT.” - un spectacol-manifest despre transformări și întrebări legate de locul artei în situații de criză
Galerie Foto Între 5 și 7 mai, patru dintre vitrinele galeriei de artă contemporană și design Galateca s-au transformat în scena unui spectacol „work in progress” semnat de unii dintre cei mai avangardiști și...

Spectacolele lunii mai, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj!

Spectacolele lunii mai, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj!
Galerie Foto Duminică, 9 mai 2021, ora 19.00, se redeschid cele două săli ale Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Primul spectacol programat, la Sala Studio, este Nora de Henrik Ibsen, pus în scenă de Botond Nagy. Producția a fost ...

De la Ceaikovski la Arensky, concert transmis LIVE de la SALA RADIO

De la Ceaikovski la Arensky,  concert transmis LIVE de la SALA RADIO
Galerie Foto Unele dintre cele mai frumoase povești se țes pe baza altor povești... Și în istoria muzicii, destinul marilor compozitori se întrepătrunde și creațiile lor fac deseori referință la capodoperele altor...

La invitația Arbor.art.room, pictorul Giuliano Nardin se „aventurează“ în realitatea virtuală. „Luni de fiere“ e ceea ce reprezintă artistul pentru publicul online

La invitația Arbor.art.room, pictorul Giuliano Nardin se „aventurează“ în realitatea virtuală. „Luni de fiere“ e ceea ce reprezintă artistul pentru publicul online
Galerie Foto Numeroase lucrări, alese din toate perioadele de creație, ale pictorului român Giuliano Nardin, una dintre „senzațiile“ artei contemporane autohtone, artist expus în lunile februarie și martie la...

Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole

Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole
Expoziția anuală a Pinacotecii București, „De la anatomia artistică la opera finită”, prezintă publicului, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), un proiect inedit, unic în România. Pentru prima...

Luna documentarului la Institutul Cervantes – 4 filme semnate de artiști spanioli și hispano-americani, gratuit, pe canalul de Vimeo (7-28 mai)

Luna documentarului la Institutul Cervantes – 4 filme semnate de artiști spanioli și hispano-americani, gratuit, pe canalul de Vimeo (7-28 mai)
Documentarele realizate de cineaști din Europa și America Latină – Francisco Marise, Adán Aliaga, Pablo Briones, Álex Lora și Nuria Ibáñez – au fost selecționate la ediția din 2019 a Festivalului din Málag...

LONDRA. Omagiu adus Regelui Mihai I, la 100 de ani de la naștere

LONDRA. Omagiu adus Regelui Mihai I, la 100 de ani de la naștere
Pentru a marca Centenarul Regelui Mihai I (1921-2017) în Marea Britanie, Institutul Cultural Român din Londra găzduiește un eveniment omagial dedicat personalității și moștenirii extraordinare ale acestuia. Cu pr...

"Din tainele vieţii şi ale universului", de Scarlat Demetrescu. O carte care vă va schimba viziunea asupra vieţii, exclusiv cu Jurnalul

"Din tainele vieţii şi ale universului", de Scarlat Demetrescu. O carte care vă va schimba viziunea asupra vieţii, exclusiv cu Jurnalul
Jurnalul vă propune începând de astăzi o carte în trei volume, de altă factură faţă de cele oferite până acum. O carte de spritualitate, despre misterele vieţii, având în vedere că viaţa este...

Ministerul Culturii anunță primele 4 evenimente-pilot, cu public, în București și Cluj-Napoca

Ministerul Culturii anunță primele 4 evenimente-pilot, cu public, în București și Cluj-Napoca
Ministerul Culturii a anunțat luni că primele patru evenimente-pilot, care se vor desfășura cu public, vor avea loc în perioada 14-16 mai în București și Cluj-Napoca. Guvernul a aprobat luni Hotărârea...

Maraton de evenimente TNRS dedicate Zilei Europei între 8 și 10 mai 2021

Maraton de evenimente TNRS dedicate Zilei Europei între 8 și 10 mai 2021
Galerie Foto Acte de caritate, o premieră la TNRS - Sala Mare, un spectacol difuzat gratuit pe Scena Digitală și momente artistice fac parte din programul special pregătit pentru celebrarea Zilei Europei. Timp de trei...

#FărăFrontiere – Austria, România, Europa – Serie de evenimente online dedicate Zilei Europei – 9 mai 2021

#FărăFrontiere – Austria, România, Europa – Serie de evenimente online dedicate Zilei Europei – 9 mai 2021
Libertăţile cetăţenilor europeni, solidaritatea şi relaţiile dintre statele membre, competenţele Uniunii Europene au fost mult puse la încercare în perioada crizei sanitare. O ocazie de a întoarce pe toate...

Din 15 mai ne revedem la Operă!

Din 15 mai ne revedem la Operă!
Mult sperat, momentul revederii în sala mare a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca a sosit! Începând cu data de 15 mai 2021, publicul se va bucura din nou de spectacolele montate live pe...

Un nou film marca Horațiu Mălăele pe ecrane

Un nou film marca Horațiu Mălăele pe ecrane
Galerie Foto Vineri, 21 mai, va avea loc premiera – online – a filmului LUCA, de Horațiu Mălăele. Filmul va rula și în cinematografele rămase deschise. Dacă v-ați “ospătat în tăcere” la Nunta Mută, dacă ați...

CHARTER Alliance, un efort la nivel european pentru unificarea și profesionalizarea sectorului patrimoniului cultural

CHARTER Alliance, un efort la nivel european pentru unificarea și profesionalizarea sectorului patrimoniului cultural
Galerie Foto Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță lansarea, la nivel european, a Alianței CHARTER pentru competențe sectoriale specifice domeniului patrimoniului cultural - un parteneriat între organizații și...
Serviciul de email marketing furnizat de