Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai limpezi mărturii despre frământările erotice ale celui care a visat să clădească o împărăție pe ruinele unei republici (subminate chiar de el) s-au păstrat de la istoricul Suetonius, care a trăit și a scris în secolul al II-lea după Hristos, așadar aproape de tumultuoasa existență a cuceritorului Galiei. Iată, în câteva tușe, cum îl descria autorul operei Viața celor 12 cezari pe Gaius Iulius: „Descendent din Venus, zeița iubirii, Cezar era un seducător lipsit de scrupule, înalt, cu ochi căprui, sfredelitori, recunoscut pentru libidoul hiperactiv. În tinerețe era descris drept rafinat și efeminat, deosebit de preocupat de propria înfățișare”. Și câteva amănunte picante: „Nu numai că avea părul aranjat, tuns cu atenție și fața bărbierită, dar anumite părți ale corpului erau epilate cu penseta. Avea nates (n.r. - fese) netede”.
Și-a pierdut virginitatea în alcovul unui rege?
De-a lungul istoriei, informația a dat apă la moară unor zvonuri nerușinate. Unul dintre acestea, conturat pe vremea când Cezar îl înfrunta pe Sulla, refuzând să divorțeze de Cornelia Cinna, fata rivalului dictatorului, viza orientările sexuale dubioase ale personajului nostru. Retras în însorita Anatolie pentru a evita mânia lui Sulla, Cezar a zăbovit atât de mult la curtea regelui Bitiniei, Nicomede, încât a fost acuzat că ar fi întreținut cu acesta relații homosexuale. După revenirea la Roma, un poem răutăcios iscodit de Calvus Licinius provoca deja vâlvă: „Tot ce poseda Bitinia și stăpânul ei/Pe care Cezar îl mângâia în focul poftei...”. Aceste versuri erau flori de primăvară pe lângă săgețile lui Marcus Tullius Cicero, faimos orator și apărător al republicii: „Cezar a fost condus de slujitori din dormitorul său în cel al regelui. Acolo fusese întins pe un pat de aur acoperit cu purpură, iar floarea tinereții și nevinovăției lui a fost pângărită în Bitinia”. Scandalos? Nici pe departe, dacă ținem cont de practicile amoroase (și politice) ale vremii.
Poemul catamiților
Dar să desfășurăm firul acestei povești, una extravagantă (dacă încercăm s-o înțelegem doar prin prisma moralității oficiale a secolului nostru). Guvernatorul Ciliciei, Gnaeus Cornelius Dolabella, l-a stigmatizat pe Cezar și mai abitir: „În Bitinia era rivalul reginei și partenerul patului regal”. Nici tribunul Caius Scribonius Curio cel Bătrân n-a fost mai rezervat: „Cezar era lupanarul lui Nicomede, un terci bitinian”. Sigur, toate aceste epitete trebuie cântărite circumspect, mai ales după ce, la o privire atentă, se poate lesne desluși că ele au fost vânturate în istorie de rivali ai lui Cezar. Dar ce-ar mai fi de comentat după ce un prieten bun al lui Gaius Iulius, poetul Catullus, îl descria pe Cezar în versuri de o uluitoare transparență, care confirmau ocările dușmanilor: „O pereche atrăgătoare de catamiți (n.r. - partea pasivă într-o relație dintre homosexuali),/Mamurra și Cezar, amândoi pasivi,/Nici nu-i de mirare, împart aceeași vină/Amândoi atinși de viciul catamit, ca niște gemeni/Stau în același pat,/Fiecare mai lacom decât celălalt după desfrâu/Rivali aliați ai fetelor/O pereche atrăgătoare de catamiți nerușinați”. Poemul „Mamurra și Iulius Cezar” n-a fost vehiculat prin manualele de istorie - e adevărat -, dar asta nu înseamnă că el n-a existat.
Citește pe Antena3.ro
Băiatul frumos, care și-a sedus cele trei surori
Tânărul Cezar n-a fost probabil foarte afectat de toate aceste bârfe, mai ales că întors la Roma, unde a luat lecții de oratorie, cariera sa politică s-a pliat pe un trend ascendent. După moartea Corneliei, s-a recăsătorit cu Pompeia, o nepoată de-ale lui Sulla. Căsnicia n-a durat însă, iar cârcotașii au pus șubrezirea relației pe seama destrăbălării. A depus mărturie tot Suetonius: „Cezar întreținea un băiat efeminat pe nume Clodius Pulcher, alintat și Pulchellus Puer (n.r. - „Băiatul frumos”), celebru pentru faptul că-și sedusese cele trei surori”. Și o istorioară seducătoare: „În anul 62 î.Hr. - evoca Suetonius în cronica sa închinată celor 12 cezari - un grup de femei s-a strâns în casa lui Cezar pentru a petrece cu prilejul sărbătorii Bona Dea (n.r. - un soi de 8 Martie de astăzi). Pulcher s-a deghizat în femeie și a trecut de paznici, doar că a fost demascat de Aurelia, vigilenta mamă a lui Cezar. Cu toate acestea, s-a zvonit că Pulcher profitase deja de ocazie pentru a o penetra pe Pompeia, soția lui Gaius Iulius”. Frapant, nu?
Sclavi puberi
De remarcat că Cezar n-a fost deloc încântat de faptul că propria nevastă s-a lăsat cucerită de un bărbat care purta o stola (n.r. - veșmânt al femeilor romane) și de data aceasta a răspuns ferm speculațiilor. A divorțat de nepoata lui Sulla printr-o scrisoare și a comandat, se spune, asasinarea lui Pulcher, înjunghiat mortal pe Via Appia. Cea mai mare extravaganță a lui Cezar - aprecia și biograful Nigel Cawthorne în volumul „Viața amoroasă a împăraților romani” (Corint, 2016) - a fost cumpărarea de sclavi puberi. Plătea atât de mult pe ei încât se ferea să treacă cifrele în registrul ținut cu sfințenie în casă. În ciuda reputației de cinaede (n.r. - desfrânat, sodomit), Cezar a avut nenumărate aventuri și cu reprezentantele sexului slab. Din nou Suetonius: „Cheltuia multă energie și timp pentru a-și satisface poftele carnale și a sedus multe femei de viță nobilă”.
Un curvar chel a trecut Rubiconul
Între amantele aristocrate cunoscute ale lui Gaius Iulius s-au numărat Postumia, soția lui Servius Sulpicius; Lolia, consoarta lui Aulus Gabinius; Tertulla, nevasta lui Crassus, și Mucia, prima soție a lui Pompei. Cu alte cuvinte, Cezar se culcase cu soțiile celorlalți doi triumviri cu care împărțea puterea politică, de unde și relațiile destul de încordate între cei trei bărbați. De altfel, dubla orientare sexuală a bărbatului zvelt cu fesele pensate l-a determinat pe tribunul Caius Scribonius Curio să scornească, într-un discurs public, o propoziție ce avea să intre în legendă: „Cezar este bărbat pentru orice femeie și femeie pentru orice bărbat”. Extrem de iubit de legionarii cu care supusese Galia, Cezar nu se supăra când aceștia cântau în timpul marșurilor epuizante versuri deocheate despre conducătorul lor: „Galii Cezarului se dau,/Cezarul lui Nicomede i se dă în dar,/Priviți! Pentru faptele glorioase triumfă al nost’ Cezar/Dar cuceritorul lui Cezar nu are mied de-nvingător, e clar”. Când a trecut Rubiconul în fruntea legiunilor fidele și a pătruns în Roma pentru a-i izgoni pe Crassus și pe Pompei, Cezar a fost însoțit de un alt cântecel colorat, de data aceasta unul care-i evidenția apetitul nestăvilit pentru femei. Soldații cântau astfel: „Încuiați-vă soțiile, voi, romani/Vă aducem în case un curvar chel/În Galia ale lui târfe v-au costat aur,/Iar acum el le va împrumuta pe ale voastre”.
Ucis de propriul fiu?
Cezar - observa biograful Nigel Cawthorne - s-a îndrăgostit și de frumuseți cu pielea ciocolatie, precum maura Eunoe, femeia unui bărbat pe nume Bogudes. Gaius Iulius a oferit cadouri scumpe atât soției doritoare de amor, cât și soțului supus. „Deși s-a susținut că asasinarea lui Cezar a fost posibilă și din cauza vulnerabilității, a rezistenței tot mai măcinate de desfrâu peste care s-au suprapus sâcâitoarele crize de epilepsie, galantul general roman era departe de a fi un bărbat slab în momentul morții. Avea 65 de ani, dar puterile nu-l părăsiseră niciun moment”. Unul dintre cei mai temuți adversari ai lui Cezar, Marcus Cato, avea să recunoască franc: „Viril și mare băutor de vin, Cezar a fost singurul bărbat treaz care a încercat vreodată să răstoarne statul”.
Ultimele cuvinte: „Kai su, tehnon?”
Trecem sub sigiliul tăcerii aventurile lui Gaius Iulius din Egipt, unde s-a iubit și a avut un fiu cu zvăpăiata Cleopatra - e prea tocită povestea -, pentru a încheia cu un amănunt mai puțin cunoscut. În agonie, după ce cuțitele celor 23 de complotiști îi sfârtecaseră deja trupul, Cezar s-ar fi aplecat către Brutus, apropiat intim și unul dintre ucigași. Nu i-a fi șoptit însă „Et tu, Brute?” („Și tu, Brutus?”) - cum s-a păstrat în memoria colectivă (formula îi este atribuită în prezent lui Shakespeare). Ultimele cuvinte ale lui Cezar ar fi fost - potrivit biografului Nigel Cawthorne - rostite în limba greacă: „Kai su, tehnon?”, care s-ar traduce astfel: „Și tu, copilul meu?”. Ce schimbă această ipoteză? „Probabil că Brutus a fost fiul lui - a speculat Cawthorne. De altfel, mama lui Brutus, Servilia, a fost una dintre amantele lui Cezar”.
2.067 de ani s-au împlinit pe 15 martie 2023 de la asasinarea lui Iulius Cezar
„Cezar a fost bărbat pentru orice femeie și femeie pentru orice bărbat”, Caius Scribonius Curio
„Viril și mare băutor de vin, Cezar a fost singurul bărbat treaz care a încercat vreodată să răstoarne statul”, Marcus Cato
Gaius Iulius Cezar a fost asasinat într-o zi de 15 martie, de Idele lui Marte, sărbătoare care consemna, la Roma, ultima zi în care îți puteai achita datoriile
