Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rămas în imaginarul popular atât pentru apetitul sexual insațiabil, cât și pentru ospețele impresionante pe care le oferea invitaților, Henric al VIII-lea a fost prezentat poate de prea multe ori în ipostaze vulgare, fie devorând pulpe întregi de carne și aruncând oasele peste umăr, fie privind încruntat execuția vreunei foste consoarte pedepsite pentru incapacitatea de a-i oferi un moștenitor. Doar că vlăstarul Tudorilor a fost mult mai mult decât atât și vom demonstra cele susținute în rândurile de mai jos. Urcat pe tronul Angliei la 21 aprilie 1509 (la 18 ani), Henric a resetat monarhia lăsată moștenire de conservatorul Henric al VII-lea.
A ridicat 45 de palate!
A îmbunătățit și mărit flota regală - de la 5, la 53 de vase -, a construit nu mai puțin de 45 de palate și a reformat din temelii Biserica. Dar nu aceste activități fac obiectul cercetării noastre, ci altele, unele de natură spirituală. Pentru a le înțelege pe acestea din urmă, trebuie menționat că Henric al VIII-lea era asistat în viața de zi cu zi, printre alții, de patru medici, un bărbier-chirurg, spițeri și mai mulți chirurgi personali. O armată de halate lungi, cu mânecile îmblănite și bonete din catifea neagră mărșăluia pe sub bolțile reci ale reședințelor Tudorilor. Soldații lui Hippocrate erau dotați cu ploști în formă de vezică (pentru a analiza urina regelui), dar și cu bețișoare destinate analizei scaunelor monarhului.
Predispoziții pentru ipohondrie
Supunându-se frecventelor analize ale medicilor săi, Henric nu făcea decât să urmeze un strict protocol regal, important din moment ce era în joc însăși sănătatea conducătorului suprem. „Orice semn de boală trebuia detectat și rezolvat imediat, mai ales că Henric al VIII-lea a avut dintotdeauna predispoziții pentru ipohondrie. Faptul că fratele său mai mare murise la cincisprezece ani, înainte să fi avut șansa de a avea urmași, ar fi putut alimenta paranoia lui Henric. Ambasadorul francez l-a descris ca fiind extrem de fricos în această privință”, amintea istoricul Tracy Borman în lucrarea Viața privată a dinastiei Tudorilor (Editura Polirom, 2017).
Citește pe Antena3.ro
„Boala transpirației” i-a doborât fratele
„Teama lui Henric de boli - adăuga Tracy Borman - nu era însă nejustificată. Curtea era un spațiu atât de aglomerat și de contagios, încât orice maladie s-ar fi putut răspândi rapid în perimetrul ei - mai ales vara, când aerul era stătut și fluviul purta ape reziduale. Henric însuși a căzut victimă câtorva boli serioase: variolă (în 1514) și malarie (în 1521). Că s-a temut să nu aibă soarta fratelui Arthur, mort în urma unei epidemii puternice de gripă (numită în epocă „boala transpirației”), la doar câteva luni după căsătoria cu prințesa Caterina de Aragon, sau că îi era pur și simplu frică să nu-și piardă viața din cauza ignoranței, a lipsei prevenției și a atenției scăzute acordate în epocă medicinei, cert e că Henric a devenit foarte interesat de această știință indispensabilă unei societăți.
A dispus crearea catedrelor de medicină la Oxford și la Cambridge
Și cum puterea de a schimba lucrurile în bine era în mâinile sale, Henric al VIII-lea n-a stat pe gânduri. În 1518 a fondat la Londra Colegiul Regal al Medicilor, iar mai târziu a înființat Compania Bărbierilor și Chirurgilor. În timpul domniei lui s-au aprobat șapte legi ale Parlamentului cu scopul de a reglementa și autoriza practica medicală - legislație ce a rămas neschimbată timp de trei sute de ani. De asemenea, Henric al VIII-lea a dispus crearea catedrelor de medicină la Oxford și la Cambridge. Acest rege a fost, de fapt, părintele medicinei în Anglia.
Un remediu regal pentru ciumă
Cum nu se mulțumea doar să accepte orbește diagnosticele diferiților medici specialiști din jurul lui - mai dezvăluia Tracy Borman în cercetarea sa - Henric avea propriul său dulap cu medicamente, iar de multe ori se trata singur. De asemenea, îi plăcea să împărtășească rețete cu membrii familiei și cu prietenii apropiați. Odată i-a trimis lordului primar al Londrei un remediu împotriva ciumei pentru a fi răspândit printre locuitori. Era un amestec de ierburi, frunze de soc și de măceș și ghimbir, cu vin alb. Regele sfătuia să se bea timp de nouă zile. Nu se știe dacă primarul a distribuit acest leac bine chibzuit, dar absolut ineficient - mai specula Borman, curator-șef la Historic Royal Palaces. De remarcat că Henric al VIII-lea și medicii săi credeau cu tărie în influența planetelor asupra sănătății, stării de bine și caracterului unei persoane.
Predicții exacte
„Fiind născut în zodia Racului - mai specula istoricul Tracy Borman -, se credea că regele era guvernat de ciclurile acvatice ale Lunii, ceea ce explica interesul său obsesiv pentru probleme femeiești ca nașterea, sexul și amorul. Potrivit hărții lui natale, s-a spus că Henric avea să fie un copil voios, ușuratic și înclinat spre flirturi, care urma să se transforme într-un bărbat de acțiune”. Dar avea să fie și irascibil, agitat și excesiv de sensibil la critici. Manifestările fizice din horoscopul său includeau somn de slabă calitate, poftă sexuală ridicată, vise umede în exces și o predispoziție la dureri de cap și constipație. „Se vor dovedi a fi niște predicții remarcabil de exacte”, concluziona Tracy Borman.
Flux și reflux la Podul Londrei
Regele Henric al VIII-lea era pasionat nu doar de medicină, ci și de astrologie. De fapt era atât de captivat de mișcarea planetelor încât a instalat la Hampton Court un ceas fascinant. Această realizare sofisticată a tehnologiei Tudorilor - evidenția istoricul Tracy Borman - arăta nu numai ora, ci și data și numărul de zile scurse de la începutul anului. De asemenea, preciza fazele Lunii, mișcarea constelațiilor în zodiac și, de o utilitate mai practică pentru Henric și curtenii săi, orele fluxului și refluxului la Podul Londrei.
Henric al VIII-lea vorbea fluent latina, franceza, spaniola și engleza. Compunea poeme, muzică și cânta la lăută.
5 nave de război compuneau flota Angliei la urcarea pe tron a regelui Henric al VIII-lea. După 38 de ani de domnie, flota regală număra 53 de nave.
„Medicina din vremea Tudorilor are o reputație nemeritată de a fi fost barbară și ineficientă. E adevărat, se tăiau membre, se lua sânge, se făceau purgații, dar se și recomanda observarea și tratarea corpului uman ca un întreg”, Tracy Borman, istoric
„Fiind născut în zodia Racului, se credea că Henric era guvernat de ciclurile acvatice ale Lunii, ceea ce explica interesul său obsesiv pentru probleme femeiești ca nașterea, sexul și amorul”, Tracy Borman, istoric
În 1518 Henric al VIII-lea a fondat la Londra Colegiul Regal al Medicilor, iar mai târziu a înființat Compania Bărbierilor și Chirurgilor. În timpul domniei lui s-au aprobat șapte legi ale Parlamentului cu scopul de a reglementa și autoriza practica medicală
„Faptul că fratele său mai mare murise la cincisprezece ani, înainte să fi avut șansa de a avea urmași, ar fi putut alimenta paranoia lui Henric în legătură cu bolile”, Tracy Borman, istoric
