Produs de Doghouse Records, “Fire the Cannons” s-a bucurat în America doar de cronici favorabile.
Deşi trupa JLG e o poveste East Meet West in West, albumul de debut este pop rock american 100%, cu un sound modern, uneori agresiv, chitaristul şi vocalistul fiind permanent în prim-plan.
FOARTE TARE - Albumul de debut, apărut în ianuarie
Produs de Doghouse Records, “Fire the Cannons” s-a bucurat în
America
doar de cronici favorabile.
Deşi trupa JLG e o poveste East Meet West in West, albumul de debut este pop rock american 100%, cu un sound modern, uneori agresiv, chitaristul şi vocalistul fiind permanent în prim-plan. Şi chiar dacă Blink – 182 şi My Chemical Romance par să fi fost principalele modele, formaţia din New Jersey nu e mai prejos decât ele. Mai ales că în fiecare din cele unsprezece piese, la cei 18 ani ai săi, Vlad Gheorghiu arată o incredibilă virtuozitate şi o mare abilitate de a trece dezinvolt de la picking la distors sau la wah-wah, în scurte solouri bine temperate. Temperate fiindcă ele ar putea cu uşurinţă dura câteva minute bune, cum era “la modă” în anii ’70, dar asta n-ar servi acum interesului de grup. Grup în care puternicul toboşar Dan Diliberto împreună cu discretul basist Matt Gheorghiu alcătuiesc o redutabilă secţie ritmică. Întreaga echipă JLG, supravegheată de Maria C. Malta (care s-a ocupat şi de cariera lui Prince!), e conştientă că greul de-abia începe şi sophomore-ul trebuie să confirme entuziasmul provocat de primul long play.