Cel de al doilea concert al Residentie Orkest / Filarmonica din Haga

Lucrarea Atlantis pentru orchestra mare de DAN DEDIU (n. 1967) evoca sonor relieful imaginar al continentului disparut si mult idealizat numit Atlantida. Astfel, formatiuni stancoase si deserturi hipnotice alterneaza cu forme minerale si vegetale stranii ori cu fi inte ectoplasmatice. In plus, pe langa aspectul sonor imagistic, muzica are ambitia sa construiasca punti intre atitudini interioare contrastante, precum iubirea si ura, curajul si frica, echilibrul si panica, bucuria si durerea.
Finalul implica o disparitie treptata, ca si cum restul nu ar fi fost decat o poveste. Cand e pe punctual sa inceapa iar, este oprita brutal si fara drept de apel: reveria a luat sfarsit. Piesa este dedicata dirijorului Christian Badea, care a impulsionat compunerea ei.

Norvegianul EDVARD GRIEG (1843–1907) compune singurul sau concert pentru pian in anul 1868, la varsta de 24 de ani, si este inspirat, ambitios si mai ales romantic. Lucrarea are aceeasi tonalitate ca si Concertul lui Schumann, acelasi lirism visator si chiar aceeasi constructie a celor trei parti. Pana si fragmentul solistic, cu care debuteaza cele doua partituri, este comun. Totusi, in Concertul lui Grieg, continutul muzical poarta adanc impregnata amprenta cantecului popular norvegian, ceea ce da lucrarii personalitate distincta si chiar o sugestie rapsodica. Prima parte alterneaza momentele de forta cu cele de lirism; partea a doua este lenta, poetica, visatoare, de o frumusete tandra si linistita. Ultima parte creste spectaculos in ritmuri saltarete de dans popular, cu sonoritati de cimpoi si o explozie fi nala ampla, impresionanta, melodioasa si incarcata de armonii luminoase, care se constituie intr-un argument pentru cei care l-au numit pe Edvard Grieg un 'Chopin al Nordului'.

Compozitorul francez HECTOR BERLIOZ (1803-1869) se numara printre muzicienii reprezentativi pentru romantismul primei jumatati a secolului XIX, cu aport esential in evolutia muzicii cu program si transformarea spectaculoasa a tehnicilor de orchestratie. Impetuos si exaltat, artistul isi traieste sentimentele la intensitati maxime. Propria viata devine o generoasa sursa de inspiratie. Astfel, nefericita poveste de dragoste cu actrita irlandeza Harriet Smithson este suport literar pentru celebra sa Simfonie fantastica (1830). Povestea are un personaj principal, femeia iubita, reprezentata in partitura printr-o idee muzicala ce reapare mereu si care asigura unitate in diversitatea de forma, miscare si continut a celor cinci parti ce alcatuiesc Simfonia: forma sonata, cu o lenta introducere in Visuri, pasiuni, cand compozitorul, plin de speranta, evoca imaginea femeii iubite; un vals in Un bal cand, privind vartejul multimii frivole, incearca primele sentimente de nesiguranta si teama; forma de lied in Scena pe camp cand indragostitul incearca sa-si recapete seninatatea si speranta contempland natura; un mars burlesc si lugubru, intitulat Mars spre esafod cand, constient ca sentimentele nu-i sunt impartasite, se ameteste cu opiu, si halucinand, isi imagineaza ca asista la propria sa moarte, si un rondo final in Visul unei nopti de sabat cand, printre vrajitoarele dintr-o diabolica orgie, chipul iubitei – ideea fi xa – apare transformat grotesc si vulgar.

Nascut la Bucuresti (1943), pianistul DAN GRIGORE a debutat la varsta de 14 ani. A primit burse la Conservatorul din Sankt-Petersburg si la Academia de Muzica din Viena. Este castigator al Concursului National de Muzica George Enescu, dublu laureat al Concursului International George Enescu si laureat al Concursului International de Pian de la Montreal.
A cantat in cele mai importante sali de concert, cu dirijori si orchestre celebre iar in 1996 a sustinut concerte cu Filarmonica din München si Sergiu Celibidache, la invitatia acestuia, fi ind singurul artist roman printre foarte putinii solisti cu care Maestrul a colaborat.
Discografi a sa e in continua crestere si include seria 'Arta lui Dan Grigore'. Repertoriul sau este extrem de vast si acopera intreaga scala de stiluri iar criticii internationali l-au asemuit cu cei mai mari pianisti ai lumii. In 1999 a fost decorat de Guvernul Francez cu Ordinul 'Cavaler al Artelor si Literelor' iar in 2007 a primit Marea Cruce a Ordinului 'Steaua Romaniei'.


Vineri 2 sept.
Ora 19.30 Sala Mare a Palatului
Seria 'Mari orchestre ale lumii'
RESIDENTIE ORKEST / Filarmonica din Haga
Dirijor : CHRISTIAN BADEA
Solist : DAN GRIGORE – pian

Program :
● Dan Dediu (laureat al Concursului International 'George Enescu'– editia 1991) – Atlantis (prima
auditie absoluta)

● E. Grieg – Concertul in la minor pentru pian si orchestra op.16
Allegro molto moderato
Adagio
Allegro moderato e marcato

● H. Berlioz – Simfonia fantastica op. 14 – Episod din viata unui artist
Visari, pasiuni
Un bal
Scena pe camp
Marsul spre esafod
Visul unei nopti de sabat