Am reţinut, răsfoind o carte, următoarea cugetare: „Viaţa nu se poate măsura în timp. E doar o serie de impresii...”. De cum am văzut acest adevăr scris negru pe alb, m-am gândit imediat la destinul unui artist menit să transmită publicului harul şi trăirile sale şi la încărcătura cu care plecăm noi, spectatorii, de la o asemenea întâlnire. Mai exact, cu ce impresii. În acele câteva minute preţioase, cât durează un concert, artistul ne arată prin muzică cum iubeşte, ce visează, ce bucurii şi dureri are, ne face părtaşi la viaţa sa. Vă daţi seamaĂ Un asemenea eveniment cultural poate măsura viaţa omului-artist!
După această scurtă introducere, voi intra direct în subiectul iniţial, pe care voiam să vi-l prezint. Zoia Alecu şi Alina Manole sunt două voci puternice şi perfect… feminine, pe care muzica românească le posedă la ora actuală. Pentru prima oară, ele vor urca pe aceeaşi scenă, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, având acelaşi scop! Să cânte ceea ce sufletele lor au trăit la un moment dat. Vocile lor se vor împleti armonios şi se vor răsfăţa cu coardele chitarelor ce se vor odihni ştrengăreşte în braţele lor. „Pentru cei care cel puţin o dată au iubit de nebuni, voi cânta duios împreună cu Zoia. E un experiment muzical unic”, mărturiseşte Alina Manole.
De reţinut şi luat atitudine! Atitudinea constă în a duce mâna la buzunar şi a scoate 40 de lei pentru a cumpăra un bilet ce vă asigură intrarea la Cinematograful Scala într-o zi de luni a lunii noiembrie, 22 – mai exact. De la ora 19:30 începe folk duios şi duetos. Zoia Alecu, Alina Manole, Marius Baţu şi Eugen Baboi, într-un singur spectacol. „Doi bărbaţi şi două femei vor cânta despre cei mai frumoşi, cei mai iubiţi, cei mai complicaţi oameni care le-au trecut pragul. Posibilitatea ca aceia care vor veni la Cinematograful Scala să se regăsească în vreuna dintre multele poveşti este foarte mare. Şi, da, garantez că muzica noastră va ajunge la inimi”, se angajează artistul Alina Manole.
Se anunţă a fi duete cu băieţi şi fete fără paiete şi balete! „Când femeile ne iubesc, ne iartă orice, chiar şi crimele. Când nu ne iubesc, nu ne iartă nimic, nici chiar virtuţile”, spunea Honore de Balzac. În aceeaşi gamă, Lord Byron decreta: „În viaţa bărbatului, dragostea e un lucru de sine stătător. Pentru femeie însă e existenţa-ntreagă”. Prin cântecele lor, Zoia şi Alina ne vor oferi o serie de impresii despre iubirile lor, despre „crimele” pe care le-au iertat iubiţilor, ne vor arăta gingăşia, farmecul şi puterea unei femei, ne vor dărui dragostea, existenţa lor întreagă. Iar băieţii – Marius Baţu şi Eugen Baboi – vor cânta şi de-ale lor, de cum e să fii „Aiurit şi aburit”... „Cum eram eu tot mă iubeam/ În strachină nătâng/ Împlântam piciorul stâng./ Dar printre nori alergam uşor/ Iar dacă mă-ncurcam de stele/ Le culegeam ca nişte mere,/ Ca nişte mere.”