Itamar Golan, Ilya Gringolts, Gary Hoffman

Trio-ul in la minor, cu pian, de GEORGE ENESCU (1881-1955) dateaza din 1916, situandu-se cronologic intre Suita a II-a pentru orchestra si Simfonia a III-a cu cor. Din pacate, Enescu – care tocmai atunci efectua un turneu prin tara cu zeci de concerte – a pierdut partitura inainte de a apuca s-o transcrie pe curat. Ea a fost regasita postum la Iasi si reconstituita – cu lupa! – de catre pianista Hilda Jerea dupa un manuscris aproape ilizibil, din care lipseau indicatiile de interpretare. In final, lucrarea a fost prezentata la Festivalul "George Enescu" (1967) dar a ramas fara numar de opus.

Trio-ul incepe cu un Allegro in forma de sonata, in care tema principala – deosebit de ampla – este expusa de vioara in timp ce a doua este adusa de pian. Partea a doua este un allegretto
in forma de tema cu trei variatiuni de caracter. Finalul incepe cu o introducere Andante pe un ton cvasi funebru, exprimand o durere afirmata cu vehementa. Compozitorul si muzicologul Adrian Ratiu considera aceasta sectiune ca fi ind momentul cheie, de sinteza tematica, al intregului Trio. Finalul propriu-zis – un rondo Vivace amabile – insenineaza atmosfera.

Trio-ul nr.2 in mi minor, cu pian, de DMITRI SOSTAKOVICI (1906- 1975) a fost compus intre februarie si august 1944 si dedicat prietenului de o viata, Ivan Sollertinski, care tocmai decedase. Asta explica ambianta funebra care planeaza asupra intregii lucrari. Prima parte se bazeaza pe alternanta a doi tempi – Andante si Moderato – fi ecare cu ambianta sa expresiva. Partea a doua este un Scherzo, scurt si tumultuos, conducand spre partea a treia, Largo, o passacaglie debutand cu acordurile pianului despre care s-a spus ca "rasuna nemilos ca o condamnare la moarte". Finalul Allegretto are forma unui rondo-sonata, al carui caracter evoca un "dans macabru". La un moment dat, vartejul se intrerupe si vioara readuce tema Andantelui de la inceputul lucrarii. Chiar daca iuresul "macabru" se reia, el nu incheie trioul. Ultimul cuvant ii revine unui Coral Adagio intr-un Mi major luminos.
Alice Mavrodin

Formele BRAHMSIENE, desi declarat clasice, au in ele tot tumultul, nelinistea si exaltarea sufl ului romantic. Trio-ul in Si major, op. 8, are o dubla pozitionare: este primul si, totodata, ultimul trio brahmsian destinat formulei camerale consacrate. Cind scrie aceasta lucrare (1854), Brahms are 20 de ani. In 1890 partitura este practic, refacuta. Trebuie evidentiata filiatia clara cu creatia camerala beethoveniana atat prin organizarea planului de ansamblu (patru miscari dintre care a doua e un Scherzo) cat si prin rolul prelucrarii tematice in gradatia tensiunii emotionale. Discursul muzical se construieste treptat, de la simplitatea cu rezonante populare pana la impetuoasele si elaboratele culminatii. Interesant pentru aceasta lucrare este faptul ca Brahms nu a reusit sa pastreze tonalitatea majora pana la fi nalul care se desfasoara in tonalitate minora. De ce? Un posibil raspuns ar fi tragedia familiei Schumann de care tanarul compozitor era foarte legat, faptul ca, in februarie 1854 dupa ce Robert Schumann incercase sa se sinucida, acesta fusese internat intr-un ospiciu.
Cristina Sarbu

Pianistul israelian ITAMAR GOLAN (n. 1970) s-a afirmat in domeniul cameral, fiind considerat un muzician de inalta clasa. Ca solist a colaborat cu Filarmonicile din Berlin si Israel sub conducerea lui Zubin Mehta. Este profesor de muzica de camera la Conservatorul din Paris.

Apreciat drept un virtuoz, cu inteligenta si sensibilitate care determina expresivitatea aparte a demersului sau artistic (The Daily Telegraph, 2002), violonistul rus ILYA GRINGOLTS (n. 1982), multi-premiat in concursuri de renume, si-a desavarsit studiile la Juilliard School din New York si a debutat in 1999 sub bagheta lui Pinchas Zukerman. A cantat alaturi de Filarmonicile din Los Angeles, Tel-Aviv, Moscova, S. Petersburg s.a. A inregistrat marile concerte pentru vioara ale secolului 20. Canta pe un instrument Stradivarius din 1723.

Violoncelistul canadian GARRY HOFFMAN (n. 1956) a debutat la 15 ani in Wigmore Hall din Londra. La 22 de ani devine cel mai tanar profesor al Scolii de muzica a Universitatii din Indiana. A sustinut cursuri la Aspen, la Seminarul Piatigorski de la Universitatea din California, Academia Sibelius de la Helsinki s.a. Ca solist a aparut in concerte ale orchestrelor din Canada si Statele Unite dar si din Europa. Are inregistrari la Casele de discuri BMG (RCA), Sony, EMI, si Harmonia Mundi.


Duminica 25 Septembrie
Ora 11.00 Sala mica a Palatului
Seria "Enescu si contemporanii sai"
ITAMAR GOLAN – pian
ILYA GRINGOLTS – vioara
GARY HOFFMAN – violoncel

Program :
● G. Enescu – Trio in la minor
Allegro moderato
Allegretto con variazioni
Finale: Andante – Vivace amabile
● D. Sostakovici – Trio nr. 2 in mi minor op. 67
Andante–Moderato
Allegro con brio
Largo
Allegretto
● J. Brahms – Trio in Si Major op. 8
Allegro con brio
Scherzo: Allegro molto
Adagio
Finale: Allegro