x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Muzica La răscruce de drumuri...

La răscruce de drumuri...

de Despina Petecel Theodoru    |    22 Sep 2011   •   21:00
La răscruce de drumuri...

Nascuti la confluenta dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea, cei patru compozitori au urmat traiectorii diferite, fiind etichetati diferit de catre istoria muzicii: Robert Schumann (1833-1897) si Johannes Brahms (1810-1856) drept romantici prin excelenta, Béla Bartók (1881-1945), atasat curentului modernist/ expresionist, iar George Enescu (1881-1955), un post-romantic atipic, deoarece isi asuma libertatea de a nu se supune niciunuia dintre canoanele epocii, transformand fondul modal-arhaic si "visarea treaza" in "tehnici" de limbaj distincte.

Trio-ul cu clarinet, op. 114 de BRAHMS face parte din seria "muzicii pentru clarinet", alaturi de Cvintetul cu clarinet, op. 115 si de ultimele doua Sonate pentru clarinet/viola si pian, op. 120, si a fost compus in 1892, pentru clarinetistul Richard Mühfeld din Meiningen. Prima miscare, Allegro, induce sentimentul spatialitatii, datorita texturii sonore aproape simfonice. Anvergura dialogurilor dintre instrumente e alimentata de melancolia clarinetului, de trainicia de postament a pianului si de pilonul meditativ al violoncelului, inlantuite intr-o constructie contrapunctica savanta. In Adagio, pasajele instrumentelor apar si dispar, ca si cand fiecare ar fi absorbit si apoi renascut de haloul celuilalt. In partea a III-a, Andantino grazioso, canonul timbral se combina cu efuziuni romantice, cu iz concertant, iar finalul, Allegro, reuneste instrumentele intr-o singura voce.

ENESCU scrie Cvartetul cu pian nr. 2 op. 30 in 1944 si il dedica memoriei lui Gabriel Fauré – profesorul sau de compozitie de la Conservatorul din Paris. Muzica celor trei miscari se desfasoara sub semnul reveriei si al contemplatiei, cu inflexiuni modale descinse din Sonatele a II-a in fa minor si a III-a, "in caracter popular romanesc", pentru pian si vioara si, de asemenea, cu ecouri stranii venind din opera Oedipe. Judecand dupa permanenta unisonului, acest opus 30 ar putea finumit, cred, "cvartetul comuniunii universale."

La cererea violonistului Joseph Szigeti si, imediat dupa intalnirea din 1938 cu clarinetistul de jazz Benny Goodman, BARTÓK compune trio-ul Contraste, in trei sectiuni: Verbunkos – un dans al recrutilor unguri –, Relaxari si Dans rapid. Intarsiile motivelor folclorice si farmecul poetic al expresiei prelungesc transcendenta Sonatei pentru doua piane, celesta si percutie (1936), in partea I, in timp ce calda luminozitate a clarinetului din "Relaxari", anticipeaza atmosfera sectiunii mediane a Concertului nr. 3 pentru pian si orchestra de acelasi autor.

Cvartetul in Mi bemol major cu pian, op. 47 de ROBERT SCHUMANN se distinge printr-o structura compozita as spune, in care sunt combinate motivul tematic elegiac, cu caracter leitmotivic, din Allegro ma non troppo, contrastele agogice din partea secunda, Molto vivace, romanta sentimentala din Andante cantabile si fuga polifonica viguroasa, incisiva, tonica, din Finale (Vivace).

Provenita dintr-o familie de muzicieni, ELENA BASHKIROVA (n. 1958) a studiat pianul la Conservatorul din Moscova cu tatal sau, celebrul muzician Dmitri Baskirov. Este oaspete permanent al simfonicelor din Germania, Austria, Franta, Israel SUA. Pasionata de repertoriul cameral, a fondat in 1998 The Jerusalem International Chamber Music Festival. Impreuna cu ansamblul eponim sustine turnee constante in Europa si America.. Parteneriatul ei cu Gidon Kremer a dobandit notorietate prin numeroasele inregistrari.

Provenita din cunoscuta scoala a lui Stefan Gheorghiu, violonista MIHAELA MARTIN (n. 1959) si-a dobandit notorietate in generatia sa. Laurii unor festivaluri internationale de prestigiu de la Moscova (Ceaikovski) Montreal, Sion, Bruxelles, Indianapolis, debutul la Carnegie Hall i-au consolidat cariera. Revine adeseori in Romania pentru concerte. Preda cursuri la Musikhochschule din Köln. Canta pe un instrument Guadagnini, 1748. CD-ul sau cuprinzand Concertul pentru vioara de Haciaturian figureaza in top-ul discurilor de colectie. In cadrul Festivalului va aparea alaturi de sotul sau Frans Helmerson.

Violistul ORI KAM (n. 1975) a avut privilegiul debutului sub bagheta lui Zubin Mehta, alaturi de Filarmonica din Israel, la doar 16 ani. Colaboreaza cu orchestre de renume americane si europene, Isaac Stern, Itzhak Perlman, Pinchas Zukerman i-au fost parteneri. Este fondator si director artistic al Societatii Israel Chamber Music. Inregistrarile sale circula sub e

×
Subiecte în articol: festivalul george enescu 2011