x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mari cântăreţi de jazz şi blues. Ştiu ce am făcut pentru muzică, însă nu mă numiţi o legendă

0
22 Dec 2012 - 19:30
Mari cântăreţi de jazz şi blues. Ştiu ce am făcut pentru muzică, însă nu mă numiţi o legendă
Vezi galeria foto
Numiţi-mă doar Miles Davis

Jurnalul Naţional, respectiv Jurnalul de week-end vă prezintă una dintre cele mai rafinate şi spectaculaose colecţii de muzică: Mari cântăreţi de jazz şi blues. La 10 ianuarie apare cel de al patrulea volum al colecţiei Miles Davis.

“Miles Davis era un cântăreţ rafinat, cu un caracter complex. Deşi a câştigat mai multe sondaje în care a fost declarat cel mai bun cântăreţ la trompetă, Miles a fost omagiat mai ales pentru că s-a dovedit un compozitor şi un bandleader inovator. A reprezentat o forţă dominantă în mare parte din cariera lui şi a obţinut o combinaţie de succes comercial şi de consens al criticii care ar fi invidiată de marea majoritate a cântăreţilor de jazz. Abordarea lui muzicală era în continuă evoluţie, niciodată nu rămânea pe loc şi nici nu risca vreodată să cadă în sentimentalism nostalgic.

Cum, în tinereţe, nu avea abilitatea de a interpreta la un volum susţinut ritmurile extrem de alerte ale stilului bop, a dezvoltat un sunet mai cald, mai liric, folosind la trompetă o surdină care s-a dovedit foarte uşor de recunoscut.

Fiu al unui dentist şi al unei profesoare de muzică, Miles s-a născut pe 26 mai 1926 în Alton, Illinois, SUA, şi a crescut în oraşul East St. Louis din acelaşi stat. Deşi Davis a explicat în interviuri că avea acasă puţine discuri de jazz (printre care şi unul de 78 rpm al lui Duke Ellington, cu Jimmy Blanton şi Art Tatum), el a demonstrat un interes precoce pentru muzică. La vârsta de doisprezece ani a început să ia lecţii de trompetă şi a făcut asemenea progrese încât cânta în baruri pe când încă nu terminase liceul. A fost influenţat de muzicienii din St. Louis (de cealaltă parte a fluviului, în Missouri), printre care Clark Terry şi Harold “Shorty” Baker (ambii au lucrat mai târziu cu Duke Ellington). Deşi cânta în diverse grupuri locale, tânărul voia să devină cântăreţ profesionist şi să participe la turnee permanent, însă mama lui nu i-a permis să accepte contracte pe care i le ofereau mai multe trupe, printre care McKinney’s Cotton Pickers, Earl Hines şi Jimmy Lunceford.

La puţină vreme după ce îşi luase diploma în 1944, Davis a fost invitat să cânte cu big bandul vocalistului Billy Eckstine când acesta se afla în oraş – un grup important din care făceau parte şi Dizzy Gillespie şi Charlie Parker. Părinţii voiau însă ca Miles să urmeze universitatea; mama lui ar fi preferat la Fisk, însă Miles a reuşit să îşi convingă tatăl să fie trimis la Juilliard School of Music în Manhattan, pentru a primi o educaţie muzicală formală. Miles a rămas un timp la Juilliard, însă atracţia faţă de 52th Street şi noul stil bop care lua amploare s-a dovedit atât de puternică încât adesea chiulea de la ore ca să repete jazz în sala de muzică. (…) În mai puţin de un an, Davis şi-a abandonat studiile şi a făcut prima înregistrare ca “sideman”.

În 1947 a înregistrat primul lui disc ca lider, cu Parker pe post de “sideman”, cu pianistul John Lewis şi cu participarea basistului Nelson Boyd şi a bateristului Max Roach în secţiunea ritmică.

Pe neaşteptate însă, anul următor, Miles s-a îndepărtat de stilul bop.

S-a alăturat altor cântăreţi tineri şi promiţători, printre care saxofonistul bariton Gerry Mulligan, saxofonistul alto Lee Konitz şi pianistul John Lewis, cu care a format un grup neobişnuit cu trombon, corn francez, tubă, bas şi baterie.

Cu aranjamente de Mulligan, Lewis şi Gil Evans (un veteran al orchestrei lui Claude Thornhill), trupa celor nouă a cântat două săptămâni la Royal Roost din New York. Casa de discuri Capitol a încheiat un contract cu grupul lui Miles şi a scos cu ei două-
sprezece piese înregistrate în şedinţe diferite, cu diverşi muzicieni (Davis, Mulligan şi Konitz au fost prezenţi la toate cele trei întâlniri,
ca şi în materialul de la Royal Roost).

Una dintre cele mai importante orchestre ale lui Davis s-a format în 1958, atunci când grupul a devenit un sextet prin cooptarea saxofonistului contraalto Cannonball Adderley şi când pianistul Bill Evans şi bateristul Jimmy Cobb le-au luat locul lui Garland şi Jones câteva luni mai târziu. Eliberat în sfârşit de droguri, Coltrane şi-a luat zborul ca solist, în timp ce stilul liric al lui Evans şi sound-ul debordant de sentimental caracteristic lui Adderley l-au completat pe trompetist. Noul pianist l-a influenţat pe Davis propunându-i să asculte muzică clasică, iar Ravel şi Rahmaninov au devenit astfel compozitorii preferaţi ai trompetistului.

Pentru înregistrarea albumului Kind Of Blue, care a avut loc în două şedinţe la începutul anului 1959, Davis s-a prezentat cu câteva compoziţii scurte de folosit ca structură portantă pentru improvizaţii bazate pe echilibre, mai degrabă decât pe variaţii de coarde.
Evans părăsise deja sextetul, însă a luat parte la înregistrările tuturor pieselor, cu excepţia uneia, “Freddie the Freeloader”, în care a cântat noul pianist Wynton Kelly. Cincizeci de ani mai târziu, acest album de jazz rămâne unul dintre cele mai de succes din toate timpurile şi discul cel mai important din întreaga carieră a lui Miles Davis.

Spre sfârşitul vieţii, Davis s-a reîntors la aranjamente acustice. Davis a participat la filmul Dingo (privitor la un trompetist veteran) şi a înregistrat coloana sonoră cu pianistul compozitor Michel Legrand.

Participarea lui neaşteptată la Montreux Jazz Festival în 1991, în care s-a produs cântând aranjamente muzicale vechi ale lui Gil Evans cu big bandul lui Quincy Jones, a fost înregistrată şi difuzată; totuşi, a reieşit clar din performanţa lui că Miles era foarte bolnav. A murit câteva luni mai târziu, pe 28 septembrie 1991, din cauza efectelor combinate ale unui atac cerebral, ale diabetului şi ale pneumoniei, precum
şi ale unui trup care era pur şi simplu epuizat. (fragmente din textul lui Ken Dryden)

MARI CANTăREŢI DE JAZZ ŞI BLUES


1 LOUIS ARMSTRONG
2 ELLA FITZGERALD
3 B.B. KING
4. MILES DAVIS
5 GLENN MILLER
6 NINA SIMONE
7 JOHN COLTRANE
8 RAY CHARLES
9 CHARLIE PARKER
10 DUKE ELLINGTON
11 CHUCK BERRY
12 COUNT BASIE
13 BENNY GOODMAN
14 BESSIE SMITH
15 THELONIOUS MONK
16 CHICK COREA
17 MUDDY WATERS
18 DJANGO REINHARDT
19 STAN GETZ
20 JOHN LEE HOOKER

Citeşte mai multe despre:   mari catareti,   jazz,   blues,   muzica

 



Mai multe titluri din categorie

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021
Galerie Foto Oricât de complicat este să sărbătorim Ziua Națională a Culturii în România și să dăm amploare unor evenimente artistice și culturale dedicate marelui poet universal Eminescu, în vremuri de pandemie,...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”
Galerie Foto De când nu ne-am văzut, de mai bine de un an de zile, a venit peste noi pandemia. Cum ai trăit anul acesta, pe care tocmai l-am încheiat? A fost un an blestemat pentru toți. Dar tu ai reușit să învingi și de dat...

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Galerie Foto În urma ceremoniei desfăşurate la Palatul Cotroceni în ziua de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai multe personalităţi ale vieţii culturale au participat la festivitatea prin care Preşedintele...

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism
Galerie Foto Textele și comentariile pe care vi le prezentăm astăzi au fost extrase din lucrarea „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă....

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

Începe Spectacolul!

Începe Spectacolul!
Galerie Foto A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul SPECTACOLUL! – episod care va fi proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în...

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun
Galerie Foto Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de...

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale
Galerie Foto Zece zile de filme românești și discuții cu profesioniști din cinematografie îi așteaptă pe iubitorii de cinema între 15 și 24 ianuarie, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, cu prilejul Zilei Culturii...

Ziua Culturii Române

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române. Astfel, avem...

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”
Galerie Foto Evenimentul ”Ziua Culturii în Capitala Culturii”, organizat de Filarmonica de Stat Sibiu, aduce pe Esplanada Sălii Thalia expoziția ”Eroii care au făcut istorie” realizată cu lucrările primite în urma...

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”
Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, aflat la a doua colaborare cu Tokyo Metropolitan Theatre, Adrian Damian, autorul unor veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor,

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“
Galerie Foto ICR NEW YORK     Peste 20 de proiecte culturale, într-o singură zi. O zi dedicată creativității românești, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor...

De Ziua Culturii Naționale - maraton de spectacole lectură, la Teatrul Național Târgu-Mureș

De Ziua Culturii Naționale - maraton de spectacole lectură, la Teatrul Național Târgu-Mureș
Galerie Foto De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură (15 ianuarie ora 00:00 - 15 ianuarie ora 24:00), eveniment desfășurat în cadrul proiectului...
Serviciul de email marketing furnizat de