Publicul român o iubeşte pe Cesaria Evora (foto). A dovedit-o din nou Sala Palatului arhiplină, deşi cunoscuta cântăreaţă este la a cincea reprezentaţie în România.
Să fie oare modul în care cântă despre bucurie cu inocenţa unui copil, sau poate acel "nu ştiu ce" melancolic din timbrul ei vocal? Să fie onestitatea şi simplitatea cu care cântă? Sau poate uitarea de sine şi dăruirea totală? Rămâne un mister bine păzit al micuţei femei din Insulele Capului Verde, cu codiţe împletite şi mers legănat. Desculţă, senină şi... inimoasă (chiar dacă, în urmă cu doar câteva luni a suferit o intervenţie chirurgicală pe cord deschis), la cei 68 de ani ai săi Cesaria Evora a cucerit, electrizat, şi fascinat, încă o dată, publicul din Capitală.
În deschiderea concertului, cei opt instrumentişti ai formaţiei artistei au acomodat publicul cu "morna" (un amestec de fado portughez cu ritmuri braziliene, jazz şi blues), după care "diva desculţă" a păşit elegant pe scenă în aplauzele a peste 4.000 de oameni. Dintre melodiile de pe ultimul album "Nha Sentimiento", artista a interpretat cu naturaleţe "Serpentina", "Zinha", "Resposta de Menininha de Monte Sossego", "Ligeireza" sau "Vento Sueste". Nu au lipsit nici melodiile consacrate de pe albumele mai vechi cunoscute de toţi cei prezenţi în sală: "Terezinha", "Angola", "Mar de Canal", "Sodade" şi bineînţeles "Besame Mucho".
Cu toate că artista se resimte după intervenţia pe cord de anul acesta, n-a renunţat însă la deja consacrata ţigară din mijlocul concertului, moment pe care aceasta l-a descris într-un interviu ca fiind "extrem de intens". La măsuţa de pe scenă, Cesaria şi-a permis minutul ei introspectiv, pierdută-n gânduri şi în rotocoale de fum... Dar nu ne-a lăsat singuri, ci în emoţionanta companie a unuia dintre cei doi membri ai acompaniamentului vocal, un tânăr fără vedere.
Deşi a dat semne că ar fi prea obosită pentru un bis, publicul a insistat. Cesaria s-a supus şi ne-a supus prin muzica ei. Ultimele două melodii, "Papa Joquim Paris" şi "Regresso", au ridicat publicul în picioare. S-a dansat, s-a zâmbit, s-a aplaudat. Paradoxal, într-o zi ploioasă de toamnă, "morna" Cesariei Evora a demonstrat că bucuria învinge regretul şi nostalgia. Obrigado!
Citește pe Antena3.ro