Sibiu Jazz Fest, ediția 50

 De-a lungul timpului, pe scena de la Sibiu au debutat și s-au consacrat muzicieni care au devenit ulterior „Generația de Aur a Jazzului românesc”, precum Richard Oschanitzky, Aura Urziceanu, Johnny Răducanu, Mircea Tiberian sau Marius Popp.

Festivalul de jazz de la Sibiu se va desfășura în perioada 25-30 octombrie în mai multe locații din oraș: Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul Național „Radu Stanca”, Biblioteca Județeană ASTRA, Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” și Centrul Istoric (parada de jazz)

Festivalul este considerat unic în România, având în vedere longevitatea, consecvența și numărul impresionant de celebrități ale genului care l-au onorat cu prezența. Din 1977, de când a devenit și festival internațional, pe scena de la Sibiu au susținut recitaluri extraordinare formații de gen din Cehoslovacia, Polonia, fosta Germanie de Est sau Ungaria. După 1990, organizatorii au putut aduce la Sibiu și muzicieni din Vest și chiar de peste Ocean, printre care Bill Evans, Charles Lloyd, Bireli Lagrene, Chucho Valdes, sau Arturo Sandoval.

2022, ediție jubiliară cu jazz latin, scandinav, canadian, sârb și maghiar

În acest an, capetele de afiș sunt reprezentante ale multor școli jazzistice atât europene, cât și de peste Ocean. Interesant de urmărit este pianistul cubanez Ramon Valle, însoțit de încă patru muzicieni, formând un cvintet reprezentant al romantismului jazzistic cubanez, cu influențe tropicale.

Tot din zona latinității vin la Sibiu și Maria Juao & Mario Laginha, Portugalia, care abordează un jazz tipic lusitan, cu influențe tradiționale fado, stil extrem de apreciat de criticii de specialitate.

Din Canada vine la Sibiu Orchestre National de Jazz, un ansamblu jazzistic spectaculos cu peste 20 de muzicieni pe scenă, cu o plajă universală a repertoriului, de la stilul New Orleans și big band la sonorități fusion, unele chiar spre jazzul european. Un grup asemănător a mai fost pe scenele din România, Snarky Puppy, care a concertat în 2015 la Gărâna Jazz Fest. 

Jazzul scandinav va fi reprezentat la Sibiu de uluitoarea voce a norvegienei Kristin Asbjørnsen, o multilaureată de jurii de pe toate continentele. Absolventă a trei academii de jazz din Norvegia, Kristin Asbjørnsen compune o muzică universală, cu influențe de la NU-jazzul scandinav până la afro, sau latino. 

Ultima seară de festival va fi închisă de cvintetul din Serbia, Fish in Oil. Aceștia nu sunt pentru prima oară pe scenele din România, ei mai cântând și în Semenic, la Festivalul de Jazz de la Gărâna, unde au impresionat prin virtuozitatea instrumentiștilor, dar și prin show. O apariție efervescentă, presărată cu momente de umor. „Muzicieni haioși-foc, se vede că sunt fericiți că sunt pe scenă, bucuria lor este evidentă”, spunea Florian Lungu pe scena de la Gărâna.

Festivalul de la Sibiu a însemnat până în 1989 singura fereastră spre lumea
jazzului european și mondial. Fiind un gen muzical neagreat de Consiliul Culturii comuniste, jazzul românesc a supraviețuit în primul rând datorită „acestei Mecca a jazzului”, cum a numit Johnny Răducanu Festivalul de Jazz de la Sibiu. 

Cetatea Jazzului românesc

Până la apariția Festivalului de la Sibiu, jazzul românesc se limita doar la câteva Gale studențești de Jazz pe la Iași, Cluj, Timișoara sau Galați, gale care se desfășurau când și când, după insistențe și lupte cu cenzura. Și totuși, în 1969, profesorul de muzică sibian Nicolae Ionescu a reușit să organizeze un festival de jazz la Ploiești, unde a găsit înțelegere de la autoritățile locale. Care autorități, văzând amploarea pe care o ia evenimentul, s-au speriat atât de tare încât, după doar doi ani, ca să nu fie pedepsite de la „Centru”, n-au mai vrut jazz în „orașul muncitoresc Ploiești”. 

Au urmat trei ani de muncă de convingere cu „șefii de la cultura socialistă”. În cele din urmă, Nicolae Ionescu și Johannes Schmidt au reușit să mute festivalul la Sibiu în 1974, la Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor. Și la Sibiu a rămas până în zilele noastre, transformând orașul în „Cetatea Jazzului românesc”. 

De-a lungul anilor, pe scena de la Sibiu s-a consacrat generația de aur a jazzului românesc, în frunte cu Richard Oschanitzky, Aura Urziceanu, Johnny Răducanu, Dan Mândrilă, Eugen Gondi, Mircea Tiberian, Mihai Berindei sau Marius Popp. Apoi, tot la Sibiu au cunoscut succesul muzicieni ca Dan Ionescu, Toni Kühn, Nicolae Simion, Garbis Dedeian, Puiu Pascu sau Decebal Bădilă.

În 1971, în cadrul festivalului, atunci încă la Ploiești, a fost prezentată în premieră capodopera marelui muzician Richard Oschanitzky, „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”, prima operă jazz-simfonic din lume, și din una dintre puținele reușite de atunci, chiar la nivel mondial.