Tudor Gheorghe a compus o manea! O va cânta la Sala Palatului, acompaniat de o orgă manelistă

I.L. Caragiale spunea: 'Trec astazi nestiut prin lume/ Dar trainic las in viitor,/ Un san, o glorie, un nume,/ Acestui imbecil popor'. 'Poporul care vine la mine nu e deloc imbecil', spune Tudor Gheorghe.

Niciodata nu a facut spectacole intamplator. In clipa in care a simtit ca societatea romana are nevoie de un sprijin, de un imbold, de o justificare, atunci a realizat spectacolul 'Degeaba'. 'Cand am simtit ca muzi­ca populara romaneasca este intr-o pe­rioada critica, am simtit nevoia sa re­a­duc in constiinta tinerei generatii ade­va­ratul cantec popular. Acum plec la drum cu un nou spectacol, care se explica prin el insusi, prin de­m­ersul meu artistic. Nu este pedagogic. Diferenta dintre muzica la­u­ta­reasca si cantecul romanesc popular este evidenta. Departe de mine gan­dul de a pune la zid muzica lautareasca! Ea este o componenta a fanteziei creatoare a acestui popor si nu trebuie blamata in nici un fel', declara neica Tudor.

Ceea ce-l deranjeaza pe bard este 'de­caderea, in egala masura, a can­tecului lautaresc – transformat in pe­ni­bile cantari – si caderea cum­plita a can­tecului popular inspre stupizenia de pe lume. Daca inainte ne laudam cu lada de zestre a cantecului popular, acum, gata, nu mai avem cu ce ne lauda. Nu mai exista!'.

Tudor Gheorghe a scris un cantecel popular, sortit sa ridiculizeze aberatiile care au fost introduse 'contra naturii' in folclorul romanesc: 'Foaie verde, foaie lata/ Sunt cel mai fericit tata/ Am crescut baiat si fata/ Fata seamana cu mine/ Inalta si facuta bine/ Si baiatul tot asa/ Ca seamana cu ma-sa'...

Pentru concertul 'Tudor Gheorghe – rapsod si lautar', neica a ales sa treaca prin zonele reprezentative ale folcorului romanesc, tinand totodata partea muzicii lautaresti, compunand chiar o manea. 'Am folosit exact arhetipul acestui gen: Multi au pe lume noroc,/ Dar eu sunt pe primul loc/ Ca am ce nimeni nu are/ Frati si parinti de valoare'.

Tudor Gheorghe nu va canta maneaua la cobza! Ar fi o jignire... 'Aduc o orga din aia, de canta manelistii. Vreau sa aiba acelasi sound, cu a-a-a-a-a-a. Daca e show, pai show sa fie!'. Cum altfel ar fi putut face o demonstratie in favoarea muzicii lautaresti? Va scoate in evidenta, printr-o com­po­zi­tie proprie, accentele stupide care cresc intr-o manea din zilele noastre.

'Voi arata care este diferenta dintre maneaua frumoasa, a lui Anton Pann, si maneaua de acum. Prin 1853 Constantin Negruzzi scria: «La masa beau adesea vin strain,/ Tocai, Bordo, Sampanie iubesc./ Iar mai ales prefer vinul de Rin,/ Daca nu am Cotnar si Odobesc;/ Cand insa am, desert pline pahare,/ Apoi incep sa cant vreo manea,/ Si sunt tot beat cat tin zilele-amare!/ Eu sunt roman, mi-e draga tara mea!»'. E clar! Stam pe loc. Tot ce-i romanesc nu piere! Nici maneaua, nici soselele stricate. Iata ce mai scria Negruzzi in aceeasi poezie, 'Eu sunt roman': 'Lauda multi pe francezul voios,/ Pe mandrul rus, pe neamtul regulat,/ La dansii, spun, ca-i bine si frumos/ Dar, fratii mei, eu oricat am umblat/ Pe drumuri lungi, cu sine ferecate,/ Nu ma ’nvoeam si vreti sa stiti de ce?/ Pentru ca-mi plac soselele stricate./ Eu sunt roman, mi-e draga tara mea'.

Si lui Tudor Gheorghe ii e draga tara si mai trage un semnal de alarma: sa nu ne pierdem identitatea! 'Ne batjocorim exact lucrul care ne tine demni, frumosi si adevarati in istoria Europei. Acesta este motivul acestui spectacol'. Turneul a inceput. Maine, bardul va fi la Ploiesti, pe 24 februarie – la Suceava, pe 25 februarie – la Botosani, pe 27 februarie – la Iasi, pe 29 februarie – la Bacau, pe 1 martie – la Piatra-Neamt, pe 3 martie – la Galati, pe 5 martie – la Bucuresti, la Sala Palatului. Turneul se incheie pe 5 aprilie – la Slobozia.