Un concert de concerte

Publicul bucurestean pare obisnuit cu orele tarzii de incepere a concertelor, si, de aceea, in pofi da ofertei generoase din programul Festivalului "Enescu", frecventeaza mai putin dupa-amiezele muzicale de la Sala Radio si de la Ateneu. In concertul sustinut de Filarmonica de Stat "Moldova" din Iasi, sub bagheta lui Sébastien Rouland, nu putini au fost aceia care au ratat doua aparitii solistice exceptionale, pe cat de diferite, pe atat de spectaculoase: violoncelistul Jérôme Pernoo si pianista Dana Borsan.

In primul caz, ascultatorii au avut ocazia sa descopere un virtuoz absolut al instrumentului, precum si o lucrare muzicala cu mare potential de succes la public, semnata de Guillaume Connesson, un compozitor francez contemporan foarte apreciat, prezent de curand pe aceeasi scena a Ateneului, in stagiunea Filarmonicii "George Enescu", prin lucrarea simfonica "Aleph". Desi modern in limbaj, Concertul pentru violoncel si orchestra alterneaza, in mod traditional, partile rapide cu cele lente, in caractere bine definite. Dedicat lui Pernoo, opusul face uz de toate mijloacele tehnice si expresive ale violoncelului, cu o usurinta si o stapanire formidabile, lucru care ne face sa credem ca solistul nu a fost strain de configurarea finala a muzicii. De altfel, Pernoo s-a identificat intr-o asemenea masura cu sonoritatile lucrarii, incat a parut complet consumat de interpretare, prin gesturi de neoprit, care inghiteau practic rolul dirijorului in conducerea orchestrei. Cand impetuos, cand meditativ si liric, alteori dramatic sau grotesc – in oricare dintre ipostaze, violoncelul a sunat in mainile sale ca o adevarata orchestra. Bucuria si puterea de convingere cu care solistul a declansat la final urale zgomotoase din partea salii s-au prelungit in repetarea, la bis, a ultimei si celei mai dificile sectiuni a concertului, cu aceeasi lejeritate si carisma.

Dana Borsan, binecunoscuta publicului de la noi, a propus un concert pentru pian de Hanns Wolf, lucrare la a carei afirmare a contribuit semnificativ in trecut prin prezentarea acesteia in prima auditie romaneasca. Cu pianistica flexibila si solida cu care ne-a obisnuit, Dana Borsan a redat cu sensibilitate si vigoare un opus interesant, in multe dintre fatetele specifice postromantismului tarziu, din prima treime a secolului XX: sonoritati grandioase, virtuozitate de tip Liszt, dar aducand aminte si de Brahms in dezvoltarile tematice, armonii incarcate cromatic. E nevoie de curaj pentru a scoate la lumina valoarea unei creatii cvasianonime, iar Dana Borsan a reusit acest lucru pe deplin. Trebuie spus ca efortul cerut pianistului de catre concertul de Wolf este urias, oricand comparabil cu modelele de la care pleaca, iar rasplata muzicala nu se ridica la acelasi nivel. De aceea, personalitatea interpretului trebuie sa ocupe prim-planul, in lipsa unor idei muzicale suficient de inspirate sau cunoscute pentru a putea atrage cu usurinta atentia. Meritul Danei Borsan apare in acest context cu atat mai admirabil, solista epuizand cu maiestrie intreg potentialul expresiv al muzicii, in fiecare detaliu. Concentrarea sa a fost dublata de participarea ideala a filarmonicii iesene, care a sustinut fi del intentiile pianistei, sub conducerea aceluiasi Sébastien Rouland, cuceritor in entuziasmul si precizia miscarilor.

Pe langa cele doua lucrari concertante, programul a continut si doua creatii simfonice de Darius Milhaud, respectiv Cornel Taranu. Simtindu-se "acasa" in Suite provençale de Milhaud - creatia care a deschis programul – tanarul dirijor francez a antrenat deopotriva orchestra – minunati suflatorii! - si ascultatorii in jocul sonoritatilor ludice, burlesti si neoclasice, atat de specifice compozitorului si perfect potrivite pentru introducerea partiturii violoncelistice ulterioare. Simetric, Concertul pentru pian si orchestra de Hanns Wolf a fost precedat de Rimembranza, creatia contemporana romaneasca in care Cornel Taranu reflecteaza evocator asupra creatiei enesciene, intr-o constructie muzicala migalos modelata, bogata in contraste de culoare si referinte cifrate.