Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949 – 1962)

Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) ne invită vineri, 21 decembrie 2012, la ora 17:00, la Sala Oaspeţi, la vernisajul expoziţiei “Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”.

“Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienţa-limită a ţărănimii române în secolul XX- ne spune Mihai Gheorghiu, director general adjunct al MNŢR. Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică, pentru întreaga categorie a ţăranilor. Totodată, reprezentăm în cadrul expunerii rezistenţa şi supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, pentru a putea avea tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent.”

Colectivizarea a însemnat tortură, crime odioase; a distrus lumea satului românesc. I-a distrus identitatea şi unicitatea, fenomen care şi astăzi se resimte.

“Colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri diverse: politicul, socialul, economicul etc. În mod concret, colectivizarea este o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste. Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este, pentru comunism, clasa cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poartă cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice. Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa sa. Ţăranul poartă, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, este religios, este legat de pământ, este conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului.”, mai adaugă Mihai Gheorghiu.

Realizarea acestei expoziţii a însemnat o muncă imensă pentru Mihai Gheorghiu, Irina Hasnaş Hubbard, Maria Matenoiu, Vlad Columbeanu. Consultant ştiinţific este Cosmin Budeancă, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
Expoziţia, care marchează cei 50 de ani de  la finalizarea colectivizării
în satele româneşti, va putea fi vizitată, până pe 5 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00.