Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O seară memorabilă oferită de Gala de Balet „Carmen Sylva” la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Balerinii Brooklyn Mack și Francesca Velicu au fost primiți cu ovații de la primii pași din Pas de Deux „Diana și Acteon”, coregrafia Agrippina Vaganova. Marina Minoiu, Julian MackKay și Hanry Dowden au emoționat până la lacrimi cu interpretarea din Pas de Deux „Marguerite et Armand” (coregrafia Sir Frederick Ashton), iar Iana Salenko a ținut publicul cu răsuflarea tăiată în „Moartea lebedei” (coregrafia Mikhail Fokine).
Anul cultural 2020 a început la superlativ în România, cu mult așteptata Gală de Balet „Carmen Sylva”. Publicul, care a umplut Sala Mare a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, i-a aplaudat îndelung, în picioare, pe artiștii care au oferit, timp de două ore, un spectacol total: Adrian Titieni (care a recitat versuri scrise de Regina Elisabeta a României – Carmen Sylva), Ana Silvestru, Rafael Butaru, Marina Minoiu, Oleg Ivenko, Dinu Tămăzlăcaru, Alice Minoiu, Robert Enache, Francesca Velicu, Henry Dowden, Iana Salenko, Julian MacKay, Rin Okuno, Cristian Preda și Brooklyn Mack – în ordinea urcării pe scenă.
Seara a început cu o premieră: coregrafia Carmen Sylva – Fluturi sărutându-se, realizată special pentru această Gală de Andrei Cozlac, pe muzica lui George Enescu (Balada Op. 4 pentru vioară și pian), cu pianista Ana Silvestru și violonistul Rafael Butaru, și cu un duet de zile mari: îndrăgita balerină Marina Minoiu, acum la The Royal Danish Ballet, și Oleg Ivenko, celebrul balerin care a jucat în filmul The White Crow.
A urmat Capriciul, de Mauro di Candia, pe muzica lui Paganini (Capriciul nr. 24 în la minor pentru vioară), interpretată de Rafael Butaru, cu un Dinu Tămăzlăcaru foarte sugestiv.
Citește pe Antena3.ro
Apoi a fost momentul balerinilor de la Opera Națională București Alice Minoiu și Robert Enache, care au oferit Pas de Deux „Talisman” (de Marius Petipa) și au fost aplaudați cu căldură.
Francesca Velicu și Hendry Dowden au venit cu grație și inocență pe scena TNB - Pas de Deux „Vocile Primăverii”, coregrafia: Sir Frederick Ashton, pe valsul „Vocile primăverii” de Johann Strauss.
Prima parte a Galei s-a încheiat la cote înalte, cu un moment tipic Staatsballet Berlin: prim soliștii Iana Salenko și Dinu Tămăzlăcaru au interpretat Pas de Deux „Romeo și Julieta” – scena balconului.
Partea a doua a continuat cu un moment emoționant: Marina Minoiu, Julian MacKay și Henry Dowden au atins sufletele spectatorilor cu Pas de Deux „Marguerite et Armand” (coregrafia Sir Frederick Ashton), pe muzica lui Franz Liszt (Sonata în si minor, S. 178 pentru pian), interpretată îngerește de Ana Silvestru.
Prim-soliștii Operei Naționale București Rin Okuno și Robert Enache, au adus pe scena TNB Grand Pas de Deux „Spărgătorul de Nuci” (coregrafia Marius Petipa).
A urmat demonstrația tehnicii desăvârșite a Ianei Salenko, care a ținut publicul cu răsuflarea tăiată în Moartea lebedei (coregrafia Mikhail Fokine). În lumina albastră de pe scenă parcă ar fi plutit, grațios, o lebădă adevărată, care apoi s-a transformat în om, trezită de aplauzele care nu se mai terminau.
Atmosfera a devenit apoi veselă, grație dansului marca Johan Kobborg, Les Lutins, pe muzica lui Antonio Bazzini (Les lutins pentru vioară și pian), în care Cristian Preda, Julian MacKay și Marina Minoiu au oferit, pe rând, momente de înaltă tehnică și expresivitate.
A urmat explozia de final: Pas de Deux „Diana și Acteon” (coregrafia Agrippina Vaganova, muzica Riccardo Drigo). A fost un dialog artistic generos între doi artiști de mare clasă. Balerinul Brooklyn Mack a pus-o în valoare pe minunata Francesca Velicu și a oferit, în același timp, mostre de tehnică desăvârșită, forță și grație, demonstrând de ce toate publicațiile americane de specialitate scriu la superlativ despre el. Iar Francesca Velicu, care a dansat pe o scenă din România pentru prima oară după ce a obținut Premiul Oliver, a făcut publicul din sală să fie mândru.
Gala s-a încheiat cu Valsul Carmen Sylva, care i-a adus pe scenă pe toți artiștii, aplaudați cu entuziasm, îndelung, în picioare. Publicul din România merită spectacole de mare clasă, pe care știe să le aprecieze, dar care sunt atât de rare.
