Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Festivalul Naţional de Teatru oferă nu numai posibilitatea de a vedea spectacole reprezentative din repertoriul trupelor din Bucureşti şi din ţară, ci îi uneşte pe oamenii de teatru la masa unor conversaţii, cum ar fi, bunăoară, lansările de carte. În week-end, la sediul Fundaţiei Löwendal, s-a vorbit, în prezenţa unui public numeros, despre două apariţii editoriale importante în domeniul artei teatrale: “Academia Itinerantă Andrei Şerban – Cartea Atelierelor” (Editura Nemira) şi “Teatrul e vis” de Octavian Saiu (Editura Paideia).
Prima lucrare a fost lansată sâmbătă, iar cei invitaţi să vorbească au remarcat “cartea-document despre un fenomen unic”: Academia itinerantă Andrei Şerban, iniţiată de Corina Şuteu. În volum se vorbeşte despre Atelierele pe care le-a susţinut faimosul regizor în România: la Plopi, Horezu, Ipoteşti şi Mogoşoaia, iar mărturiile sunt “depuse” de prestigioşi oameni din domeniu, români şi străini, precum şi de unii dintre participanţi, norocoşi să fie printre aleşii la aceste experienţe de neuitat. La lansare, Andrei Şerban a spus că are nişte aforisme despre Ateliere, care “ar putea să intre în ediţia a II-a, dacă se va face”. Iată câteva: Aceste ateliere pot fi o sursă pentru cei tineri, spiritual tineri, ca să urce o nouă treaptă; sunt o deschidere de drum spre o nouă educaţie pe care niciunul dintre noi nu am avut-o; Atelerele funcţionează ca un clopoţel de deşteptare; fiecare artist visează să se urce pe un piedestal, dar o dată urcaţi pe piedestal începem să murim...
Cel de-al doilea volum “Teatrul e vis” de Octavian Saiu a fost lansat duminică. Autorul mărturiseşte că această carte este o pledoarie pentru libertatea absolută a criticului. “Nelimitată de nimic, în gând, în timp şi spaţiu, ea transformă scena şi sala într-un fel de tărâm imaginar fără sfârşit. Acolo se poate juca orice repertoriu şi se pot întâmpla minuni de negăsit în teatrele reale, cât de râvnite ar fi. Paginile ei sunt definite, aşadar, de un paradox asumat: descriu creaţii ideale, nenăscute, ca nişte scenarii ce încalcă toate regulile posibile, fiindcă nu ţin seama de nici o regulă (...), spune criticul Octavian Saiu.
Citește pe Antena3.ro
