Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un titlu lung, dar frumos, i-a dat Horaţiu Mălăele celui mai nou spectacol al său - “În valea cu parfum de flori şi zumzet de albine…”, realizat după piesa lui Sean O’Casey “S-a sfârşit cum a-nceput” la Teatrul de pe Lipscani. Da, e acelaşi text al autorului irlandez, pe care extraordinarul artist l-a pus în scenă, în 2010, la Teatrul Naţional Bucureşti, cu actorii Mihai Constantin, Daniel Badale şi Victoria Dicu. Numai că de data aceasta celor trei personaje le dau naştere însuşi Horaţiu Mălăele, Bogdan Mălăele – fiul său – şi Meda Victor.
Potrivit unei descrieri generale, la TNB era vorba de “o farsă spumoasă ce patinează între absurd şi sublim”. În varianta “de pe Lipscani” piesa este, după cum ne-a spus Horaţiu Mălăele, “italienizată, puţin mai scurtă, puţin altfel dar... în acelaşi decor” (decoruri: Ştefan Caragiu, costume: Liliana Cenean).
Prima reprezentaţie are loc vineri, 7 martie, de la ora 19:00. Până la sfârşitul lunii, spectacolul este programat din şapte în şapte zile: la 14, 21 şi 28 martie, la aceeaşi oră.
Bogdan Mălăele îşi face astfel debutul în teatru. În film a creat mai multe roluri – unul chiar în lungmetrajul “Funeralii fericite” al tatălui său şi în care au şi jucat împreună.
Referindu-se strict la actorul Bogdan Mălăele, Horaţiu Mălăele ne-a spus că “e chiar un actor destul de talentat” şi că este alegerea lui Bogdan ce va juca pe viitor: comedie, dramă... Dar că depinde şi “ce şanse va avea şi cu alţi regizori, pentru teatru”.
Actriţa Meda Victor a jucat şi ea într-un film de Horaţiu Mălăele, în “Nunta mută”, dar are un rol şi într-un spectacol regizat de Mălăele, alături de el, în “Podu’”.
Bogdan şi Meda sunt în spectacolul “În valea cu parfum de flori şi zumzet de albine…” soţ şi soţie şi care au numele Pepino şi Lisa ¬ “un cuplu fericit, care trăieşte în atemporalul rural, are în sfârşit parte de o surescitare a vieţii de zi cu zi”. Din prezentarea Teatrului de pe Lipscani cităm: “Pepino, plictisit de eterna rutină şi veşnic cicălitoarea nevastă, hotărăşte că ar fi momentul să facă schimb de responsabilităţi cu Lisa. Aşadar, soţul rămâne cu treburile casnice, iar consoarta pleacă la cosit. E momentul ca în scenă să-şi facă apariţia Tatăl (deci nu prietenul, ca în varianta de la Naţional, în care personajele aveau alte nume ¬ n.r.), neîndemânatic şi foarte miop. Ce se poate întâmpla într-o gospodărie în care doi bărbaţi încearcă să facă pe femeile? Este într-adevăr întreţinerea unei gospodării atât de grea pe cât se plânge Lisa?”.
Desigur, în valea cu parfum de flori şi zumzet de albine, “Edenul se preschimbă în Tartar”. Iar ceea ce se propune este “o comedie burlescă, plină de bufonerii à la Stan şi Bran, menită să ne descreţească frunţile şi să ne destindă inimile”.
Toate acestea te fac să mergi la Teatrul de pe Lipscani şi să vezi cu ochii tăi ce e în valea cu pricina: e paradis sau iad.
