"Somn uşor, Milule!"

"...Ma bucur ca am insistat sa devin actor, pentru ca, in momentul in care faci ceea ce iti place, castigi partida cu viata, in cea mai mare masura. Si esti rasplatit cum se cuvine", sunt vorbele lui Emil Hossu spuse anul trecut, cu prilejul implinirii a 70 de ani de viata. Si numai peste doua luni s-a despartit de viata in teatru – casa in care si-a trait bucuriile.

Ultima scena... Intins pe masa din spectacolul in care urma sa joace doar peste un sfert de ora – "Aniversarea". Lumanarile aprinse, folosite ca recu­zita in aceasta montare de suc­ces regizata de Vlad Massaci, i-au calauzit ultima suflare spre dincolo.

Astazi, sicriul cu trupul ne­in­su­fletit al lui Emil Hossu va fi depus la Teatrul Nottara, intre orele 12:00 si 18:00, dupa care va fi dus in capela Cimitirului Bellu, iar maine, dupa slujba religioasa de la ora 14:00, regretatul actor va fi inmormantat pe Aleea Artistilor.

"Profesia mea inca ma ajuta sa-mi pastrez dragul de viata", declara Emil Hossu pentru Jurnalul National la 23 noiembrie 2011, cu o zi inainte de a atinge varsta de 70 de ani. "In ul­tima perioada, din punct de vedere pr­ofesional, ma consider destul de ras­fatat, in sensul ca am de lucru, ceea ce este extrem de important in viata unui actor. Farmecul profesiei este ca exista varsta atat pentru Romeo, cat si pentru Regele Lear, ca sa luam doar doua exemple. Actoria nu are varsta, poate sa existe cata vreme esti in plenitudinea fortelor, cata vreme si ratiunea, si energia iti permit sa urci pe scena pentru a transmite un mesaj. Din punctul acesta de vedere este perfect. La fel si din punctul de vedere al vietii de familie. Doar social ma ating niste nemultumiri care tin de demnitatea umana pe care le regasesc tot mai rasfirate si mi se pare nedrept sa primesc dispozitii si sfaturi de la oameni total lipsiti de competenta si din punct de vedere intelectual, al experientei de viata, dar si moral. Aceasta este parerea mea, este ceea ce ma intristeaza intr-o perioada in care as avea dreptul la un apus senin, dar optimistul din mine incearca sa regaseasca un suport pentru ce va fi (...)."

In noiembrie anul trecut, fiind in turneu pentru zece zile la Londra cu "Aniversarea", Emil Hossu imi marturisea ca i se intampla un miracol. Se bucura mult ca joaca impreuna cu trupa de la "Nottara" la Barbican Centre, dar mai tare se bucura pentru actorii tineri din echipa acestei montari, ca au ajuns sa prezinte un spectacol britanicilor. Se bucura si pentru studentii sai de la Teatru, de la Universitatea Hyperion.

Se bucura pentru prietenii sai. Unul ii era foarte, foarte apropiat – Horatiu Malaele, pe care l-am rugat sa-i aduca prin intermediul ziarului nostru un ultim omagiu. Si Malaele a scris: "Emil Hossu a fost pentru mine un frate, un exemplu si cel mai frumos prieten. Disparitia lui ma mira, nelinisteste si doare.

«Noi suntem din plamada din care sunt alcatuite visele...». Somn usor, Milule!".
Regretele i-au cuprins pe alti multi oameni de teatru: Victor Rebengiuc – "Imi pare enorm de rau. Regret disparitia lui"; Mircea Diaconu: "A fost un soc pentru Teatrul Nottara". Iar Teatrul Nottara deplangea: "Milu al nostru iubea viata, scena, pe Catrinel si pe colegii sai. Poate nu tocmai in aceasta ordine. Dar pentru ca iubea, cu adevarat, pe (aproape) toata lumea, era, la randu-i, foarte iubit. De oameni si de Dumnezeu".

"Emil Hossu a fost pentru mine un frate, un exemplu si cel mai frumos prieten. Disparitia lui ma mira, nelinisteste si doare. «Noi suntem din plamada din care sunt alcatuite visele...». Somn usor, Milule!"
Horatiu Malaele

"Milica, Milica al nostru s-a dus. Era prietenul meu bun si drag. Sunt intors pe dos, nu ma asteptam. Era ultimul lucru la care ma puteam gandi. Era ultimul om pe care mi-as fi dorit sa-l pierd. Mi-a fost un prieten foarte drag, am jucat impreuna si la «Nottara», si in multe filme" (…).
Vladimir Gaitan

Cortina nu a mai apucat sa se ridice...
Florin Piersic (de la Bruxelles): "Aici, departe de tara, unde joc «Straini in noap­te», am avut un soc in clipa in care am au­zit ca el, la 70 de ani, a plecat in stele.
Nu-mi vine sa cred. Emil Hossu era un foarte bun prieten cu mine, eram colegi (...). Pe noi, actorii, ne leaga foarte multe amintiri. Noi doi am jucat impreuna in ultimul film cu Margelatu (...). El era un om foarte comunicativ, foarte social si un foarte bun coleg. Nu cred ca a zis vreodata vreunui coleg «Da-te mai incolo!»".

Sebastian Papaiani: "Eram foarte apropiati, chiar daca ne vedeam rar, dar vorbeam la telefon destul de des. Am facut mai multe filme impreuna. L-am cunoscut ca om, ca actor si ne-am si imprietenit (…). Milu stia sa pretuiasca prietenia. Era un om facut pentru adevar, era un om drept, cinstit, era un om bun (…). A murit pe scena (…). Un ac­tor asa si-ar vedea moartea, dar este foarte trist".

Mircea Albulescu: "Este o pierdere importanta pentru teatrul romanesc, pentru filmul romanesc, pentru teatrul radiofonic si pentru televiziune. Un asemenea actor lasa in spate, prin moartea sa, o durere, un gol. A fost un actor important al Teatrului Nottara. (…) Fac o adanca plecaciune in fata acestui om. Nu-mi place sa vorbesc la trecut despre actorii care au murit. Cred ca Emil Hossu va ramane in sufletele spectatorilor ca un reper al artei actoricesti, al teatrului si cinematografiei".

Ion Dichiseanu: "Ne-a parasit prea devreme, mai avea multe de spus. Nici nu-si arata varsta (…). Era plin de optimism. Daca aveai nevoie de vreun sfat, era spontan, saritor. (...) Radia prietenie, era omul minunat de care ai nevoie, un coleg excelent, un partener ideal".

Geo Saizescu: "Numai cu aproximativ o luna in urma, dupa ce, in noiembrie,
si-a aniversat cei 70 de ani, i-am inmanat un premiu pentru spirit si umor national oferit anual de Societatea umoristica Pacala, pentru ca a fost, este si va ramane un personaj de mare caldura sufleteasca, un talent care s-a remarcat si in teatru – in multe roluri, si in filme – de care toata lumea isi aminteste. Cu totii ne amintim de debutul lui extraordinar in filmul de televiziune «Ciuta», alaturi de Mariana Mihut (…).
Emil Hossu ramane pentru mine o pilda de artist desavarsit, care pana in ultima clipa a jucat".

Uniunea Teatrala din Romania – UNITER si Sectia romana a Asociatiei In­ter­na­tio­na­le a Criticilor de Teatru (AICT) isi ex­pri­ma tristetea si regretul prilejuite de disparitia lui Emil Hossu, actor de tea­tru si film, membru marcant al UNI­TER. (...) Absolvent al Institutului de Arta Tea­tra­la si Cinematografica, Emil Hossu a de­ve­nit repede unul dintre cei mai iubiti ac­tori ai teatrului romanesc, un actor cald si ge­neros, implicat permanent in viata teatrului, cu un deosebit respect pentru colegi si public. A jucat, in multe spectacole, cu ta­lent si daruire roluri cu care si-a fermecat pu­blicul. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor a spus, la randul sau: "Ne-a parasit, fulgerator, Emil Hossu. O despartire pe cat de neas­tep­tata, pe atat de dureroasa. Putini ac­tori, si Emil Hossu s-a numarat printre ei, au calitatea rara de a intruchipa un ar­he­tip uman. Si mai putini stiu sa o pastreze si sa o cultive (…). Cortina nu a mai apucat sa se ridice. Dar Actorul ramane in inimile noastre!".