Val de arte energizante

EVENIMENT ● Festivalul de Teatru de la Sibiu începe în forţă
Festivalu¬l Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) începe astăzi. Ediţia 2008 înseamnă circa 350 de evenimente. Sînt programate spectacole de teatru, de teatru-dans, de stradă, concerte. Participă reprezentanţi din aproape 70 de ţări.

EVENIMENT ● Festivalul de Teatru de la Sibiu începe în forţă
Festivalu¬l Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) începe astăzi. Ediţia 2008 înseamnă circa 350 de evenimente. Sînt programate spectacole de teatru, de teatru-dans, de stradă, concerte. Participă reprezentanţi din aproape 70 de ţări.

Produs de Fundaţia "Democraţie prin cultură", festivalul este o structură independentă. Are sprijinul autorităţilor statului şi al sponsorilor. S-a impus şi a cîştigat încrederea corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, care a întins generos mîna acestei manifestări. Director al festivalului este actorul Constantin Chiriac.

• Jurnalul Naţional: Ediţia 2008 a Festivalului de Teatru este una aniversară. Sînt 15 ani de cînd această manifestare s-a impus la Sibiu, captînd atenţia, la început a şcolilor de teatru şi apoi a teatrelor din lume. Ce reprezintă astăzi festivalul pentru lumea teatrului şi pentru urbe?

Constantin Chiriac: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu reprezintă în această clipă una dintre cele mai importante structuri de artele spectacolului din Europa. Prin numărul de spectatori pe care îi atrage zilnic, al companiilor de teatru din întreaga lume, prin numărul impresionant de spaţii de joc şi de evenimente concentrate pe durata celor 11 zile, festivalul nostru se plasează pe locul trei în lume, după cel de la Edinburgh şi cel de la Avignon. Anul acesta împlineşte 15 ani. A crescut, de la an la an, ca anvergură, prestigiu şi evenimente de calitate. Întotdeauna a avut o structură proprie, a generat programe şi proiecte care implică tot ce înseamnă politici culturale, producţie teatrală, promovarea actului cultural de calitate şi, bineînţeles, promovarea imaginii Sibiului şi a României în lume. La nivel pragmatic, festivalul este un eveniment important pentru comunitate, din punct de vedere al numărului de turişti atraşi la Sibiu şi implicit al profiturilor încasate de pe urma acestora.

• După Programul "Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007", care a inclus mai multe evenimente legate de teatru, se cere ca ştacheta să rămînă sus. Care sînt noutăţile în acest an?

Am dorit ca această ediţie să însemne un moment de vîrf, cel puţin de aceeaşi dimensiune cu festivalul de anul trecut, dacă nu mai important. Ediţia 2008 va aduce în premieră în România un eveniment de mare clasă: spectacolul – "Summer Festival: a Mirror of Osaka", cu participarea lui Nakamura Kanzaburo XVIII, unul dintre cei mai faimoşi actori de Kabuki din Japonia. Spectacolul, regizat de Kushida Kazuyoshi, are în distribuţie aproximativ 80 de actori şi se va juca într-o hală industrială. De asemenea, vom avea un spectacol al legendarului Eugenio Barba – "Salt", realizat la Odin Theatre din Danemarca, precum şi "Class Enemy" al companiei "East West Theatre", din Bosnia-Herţegovina, spectacol selecţionat în secţiunea oficială de la Edinburgh. Valere Novarina, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai Franţei, va fi prezent la Sibiu cu cîteva spectacole-lectură. Îl vom avea pe italianul Pippo Delbono, un obişnuit al Festivalului de la Avignon. Nu vor lipsi "Shanghai Dramatic Arts Centre", cu care vom derula un proiect pînă în anul 2010, Teatrul "Orkeny Istvan Szinhaz" din Ungaria, Teatrul Cameri din Israel. Vom avea spectacole şi de operetă, de teatru-dans, balet, flamenco etc.
Teatrul Naţional "Radu Stanca" va prezenta nu mai puţin de nouă spectacole în festival: "Faust", "Lulu", "Aşteptîndu-l pe Godot", "Viaţa cu un idiot", "Hamlet", "Astăzi nu se fumează", "Un tramvai numit Popescu", "Cui i-e frică de Virginia Wolf" şi "Copilul rece". "Lulu", spectacol regizat de Silviu Purcărete, şi "Astăzi nu se fumează" – un spectacol intinerant, care se va juca într-un autobuz, sînt în premieră absolută.
Unele dintre cele mai mari companii de spectacol de stradă din lume vor bucura publicul aproape în fiecare seară: "XARXA" din Spania, "Plasticiens Volants" şi "Karnarives" din Franţa ş.a.

• În acest an, tema festivalului este axată pe "Energii". De ce este necesară o anume temă la un festival de o asemenea amploare?

Fiecare ediţie a avut o temă, fie ea artistică, socială, fie doar un moment de reflexie. Anul în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, festivalul s-a desfăşurat sub genericul "Next". Am vrut să arătăm atunci că pentru noi anul 2007 nu a reprezentat apogeul teatrului sibian, ci începutul unei noi etape. Acum, datorită experienţei acumulate în decursul celor 15 ani de existenţă, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu se va desfăşura sub genericul "Energii", arătînd că este unul dintre continuatorii evenimentelor din anul cultural 2007 şi un promotor al multiculturalităţii cu care se identifică atât de bine Sibiul. Dorim ca în acest an să atragem atenţia asupra evoluţiei actului cultural la Sibiu, asupra capacităţii oamenilor de a învăţa din experienţa anului trecut şi de a folosi aceste "energii" într-un mod pozitiv.

• În afară de spectacole, aveţi invitaţi directori de mari festivaluri din lume, managerii unor prestigioase companii. Intenţionaţi să realizaţi coproducţii în următorii ani? Cu cine anume?

Toate eforturile pe care le-am făcut pentru acest festival au fost ca el să-şi păstreze poziţia centrală, de factor de decizie în lumea artelor spectacolului din România şi din lume. Dacă, din păcate, pe plan economic şi politic România încă nu poate juca un rol de vioara întîi în Europa şi în lume, iată că din punct de vedere cultural acest lucru s-a întîmplat. În acest an, la Sibiu vor fi prezenţi regizori mari care vor fi contactaţi pentru co-producţii de festivaluri mari din Europa. "NET Festival" din Rusia îşi va trimite un reprezentant la Sibiu, în vederea realizării la Moscova a unui spectacol cu Silviu Purcărete. Vor veni şi reprezentanţi de la Festivalul din Napoli, unde vom fi prezenţi cu montarea "Cumnata lui Pantagruel". Vine la Sibiu directorul Festivalului de la Edinburgh, Jonathan Mills, dar şi conducerea de la Royal Shakespeare Theatre, care ar dori co-producţii cu regizori ce au montat spectacole în România.

• Pe an ce trece, numărul spaţiilor de desfăşurare creşte. Transformaţi Sibiul, timp de 11 zile, într-o mare scenă. Unde se joacă spectacolele?

Festivalul de Teatru de la Sibiu rămîne un eveniment al comunităţii. Practic, pe parcursul celor 11 zile vom juca în 58 de locaţii, o desfăşurare de forţe impresionantă. Într-adevăr, Sibiul se va transforma într-o scenă uriaşă. Anul acesta vom avea şi un spaţiu nou, o hală industrială special pregătită pentru compania "Heisei Nakamuraza". Spectacolul de kabuki va fi montat într-un spaţiu de 1.700 metri pătraţi, în hala Balanţa, singurul spaţiu ce permitea construirea unei scene care să îndeplinească condiţiile impuse de acest gen de teatru. În Kabuki, conform tradiţiei, scena este prevăzută cu o prelungire numită "hanmichi", un fel de podium, care permite intrarea şi ieşirea dramatică a actorilor din spectacol. De asemenea, a fost necesară construirea unei scene rotative, ce permite schimbarea decorurilor de la o scenă la alta, într-un timp foarte scurt, sisteme care permit coborîrea actorilor sub scenă sau să le asigure o intrare spectaculoasă prin suspendarea de tavanul halei.

• Festivalul de teatru este de fapt un festival al artelor spectacolului. În timp s-a tot modificat. O zi de festival include foarte multe evenimente. De ce o asemenea structură?

Festivalul de la Sibiu s-a dezvoltat continuu, ajungînd la această formulă. Cu experienţa acumulată în cei 15 ani, a ajuns astăzi unul dintre cele mai respectate festivaluri de artele spectacolului. Sibiul a fost întotdeauna un centru multicultural, oraşul – Capitală Culturală Europeană în 2007, oraşul în care au avut loc peste 2.000 de evenimente. Cred că am găsit formula care se potriveşte cel mai bine acestui loc, un festival care se adresează mai multor categorii de public, care prezintă atât spectacole de teatru, cît şi spectacole de dans, muzică, circ, expoziţii şi altele.

• Cu ce ofertă vine în festival teatrul românesc?

Teatrul românesc are o prezenţă importantă în acest an. Pe lîngă Teatrul Naţional "Radu Stanca", vor fi reprezentate la Sibiu Teatrul din Piatra Neamţ, Asociaţia Femeilor de Teatru, Teatrul "Toma Caragiu" din Ploieşti, Teatrul Odeon, Teatrul Metropolis, Teatrul "ţăndarică", Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, Teatrul 74 din Tg. Mureş etc.

• Care sînt efectele Bursei de spectacole, deschisă în cadru festivalului?

Bursa este gîndită ca o expoziţie cu vînzare, unde fiecare producător, companie, instituţie culturală sau şcoală de teatru, agenţie de impresariat artistic, mass-media specializată îşi prezintă oferta de spectacole, stabilindu-se parteneriate benefice pentru libera circulaţie a adevăratelor valori culturale. Este, dacă vreţi, un moment în care actul cultural devine un produs cuantificabil. Datorită bursei de la Sibiu, multe spectacole au ajuns să fie jucate în întreaga Europă.

• De multe ori intervine uzura în desfăşurarea unui festival. S-a simţit vreodată o asemenea modificare pe parcursul celor 15 ani? Dacă da, cum aţi depăşit-o?

Fiecare edţie este o provocare, pentru că încercăm să aducem mereu ceva nou. Noi nu lucrăm cu hei-rup-ul, facem un efort în ultimele două luni şi gata. Nu. Ediţia din acest an, de exemplu, este pregătită cu mult timp în urmă. Purtăm tratative de cinci ani să aducem compania "Plasticiens Volants", de patru ani cu cei de la "Heisei Nakamuraza". În acest an vor începe proiecte ce vor fi continuate pînă în 2011. Bineînţeles că există o fluctuaţie în echipa festivalului, însă există un nucleu cu care lucrez încă de la început. Avem instituţii cu care lucrăm pe principiul vaselor comunicante, parteneri care ne sînt alături an de an. Am încercat întotdeauna să identificăm punctele slabe şi pe cele tari, să găsim pentru fiecare ediţie o nouă viziune.

• Cînd aţi simţit cele mai mari greutăţi în organizarea festivalului?

Anul acesta a fost puţin mai dificil pentru mine. Avînd un rol deloc uşor în "Lulu", am fost extrem de solicitant. Am fost nevoit să mă împart între organizare şi spectacol. Pentru echipa festivalului, un moment dificil a fost montarea spectacolului japonezilor la hala de la Balanţa. Deşi am avut experienţa "Faust"-ului, cu care poate fi comparat ca şi anvergură, nu a fost deloc uşor să creăm toate condiţiile pentru un spectacol de kabuki într-un timp relativ scurt.

• În acest an, bugetul se ridică la cinci milioane de euro. Este cel mai mare din istoria festivalului, exceptînd anul 2007?

Bugetul din acest an este unul foarte mare, însă noi cuantificăm tot ce înseamnă cheltuiala din partea noastră şi a trupelor care vin. Bugetul integral depăşeşte cinci milioane de euro. Doar "Heisei Nakamuraza" are costuri de aproximativ două milioane de euro, pe care le acoperă prin Ambasada Japoniei şi alţi parteneri. Fiecare companie prezentă are finanţări importante. Dacă e să mă refer strict la cheltuielile noastre, acestea se ridică la o cincime din suma totală – aproximativ 1.300.000 de euro, restul reprezentînd aportul companiilor participante.