Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca să ai un vin bun trebuie ca mottoul tău să fie curăţenia. Nu este o glumă.
Perlele Cramei Jidvei sunt constituite din soiuri remarcabile ce se bucură de aprecierea unanimă a cunoscătorilor: Sauvignon Blanc, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Gewurtztraminer, Chardonnay, dar şi Pinot Gris, Sylvaner sau Ezerfrut.
Ţinutul se bucură de o climă de tip continental de podiş cu o temperatură medie de +9˚C (ianuarie -4˚C, iulie +18˚C), iar temperaturile moderate din perioada maturării strugurilor determină reacţii lente de oxidare, fapt ce ajută la o acumulare continuă a zaharurilor, a aromelor, la o reducere nu prea accentuată a acidităţii. Solurile sunt de trei categorii: brun de pădure, brun de pădure cu diferite grade de podzolizare şi soluri de luncă, categorii ce permit cultivarea viţei-de-vie. Toţi aceşti factori determină obţinerea unor struguri de calitate şi a unor vinuri deosebite, armonioase, pline de vioiciune şi echilibrate.
Producţia de struguri la hectar este, în funcţie de anul viticol, între 3.000 şi 9.000 de kilograme la hectar. Media se cifrează în jur de 6.500 kilograme de struguri la hectar.
Revenind la povestea vinului, la cum ajungem de la boaba de strugure la comoara din pocal, ne întoarcem la povestitor. La domnul Buia. Deci... "Vinul este ca un nou-născut. Adică dacă e bine îngrijit în tinereţe va ajunge un adult sănătos. Dacă îl îngrijeşti, dacă îl fereşti de intemperii va ajunge un adult sănătos. Aşa şi vinul. Dacă imediat după fermentaţia alcoolică, atunci când este foarte fragil, este tras şi are grijă oenolgul să-l ajute să nu oxideze, să nu stea pe gol şi atunci va ajunge un vin sănătos şi bun. Să nu stea pe gol, adică să nu fie aer, altfel oxidează. La Jidvei, vinul este păstrat în vase de inox şi fibră de sticlă impregnate cu poliester. "
DESPRE MODE
Cum ajung oamenii să prefere un anumit vin? " Modelele se schimbă. Ca la bărbaţi sau femei. Dacă acum 50 de ani moda era ca vinul să fie demisec, demidulce, dulce. S-a ajuns mai târziu la vinuri seci, demiseci, demidulci, iar cele dulci sunt numai pentru ocazii deosebite. Dar mai ales pentru cei care nu ştiu ce este acela vin!" La Crama Jidvei sunt trei mari nivele cu vase de lemn, de la 220 de litri până la 16.000 de litri. "Acolo îşi face vinul de cap." Totul depinde de igienă. Ai igienă, ai vin, nu ai igienă nu ai vin. Adică, dacă vine cineva la dumneavoastră şi spune că are un vin, dar un vin, nu glumă... mergeţi şi-i vedeţi beciul. Trebuie să observaţi următoarele: să fie ventilaţie, să fie maaaare curăţenie, să fie uscat pe jos, nu tu noroi, nu tu cine ştie ce aruncat sau, Doamne-fereşte, mucegai! Dacă totul este în ordine atunci puteţi să-i recunoaşteţi spusa: are vin! De unde ideea aceasta? Tot domnul Buia ne scoate din negură."Un mare vinificator german, cred că Muller, spunea: igienă egal vin.
În 1982 am fost în Austria, la nişte crame. Am stat de vorbă cu un inginer, m-a dus peste tot, am vizitat. În timpul vizitei vedeam tot felul de lozinci. Nu prea ştiam germana, aşa că am prins un moment în care am rămas singur şi mi-am scos dicţionarul. Am tradus lozincile - peste tot scria - «curăţenia este vin», «vinul cel mai bun este produs de curăţenie», «vasul curat produce cutare» etc. Nu lipseau nici lozincile de temperaturi, de ventilaţie în hrube. Toate legate de curăţenie şi vin bun. Mi-a rămas imprimată în minte."
Vinurile româneşti sunt excepţionale. Dar suferă şi astăzi din cauza vremurilor când comuniştii le vindeau la preţuri mici, spun specialiştii. Dacă le ceri mai mult, ei spun că altădată... erau mai ieftine. Sunt foarte conservatori.
Citește pe Antena3.ro
