Pianul se aude pe fundal. Dida la microfon. Spectatorii în transă. Recital pentru oameni.
Pianul se aude pe fundal. Dida la microfon. Spectatorii în transă. Recital pentru oameni.
Mereu dă totul. Întotdeauna se respectă pe sine, îşi respectă fanii şi colaboratorii. Iar aceştia din urmă îi sunt prieteni buni. Elena Perianu este pianista care o acompaniază pe Dida Drăgan. Dânsa vorbeşte de artistul şi omul Dida, despre cea care trăieşte prin şi pentru muzică. “Am început să lucrez cu ea mai bine după ’90. Şi înainte, dar mai ales după ’90. Eu, cu Sorin Chifiriuc şi cu Valentin Badea eram «Roata». În spectacole cântam şi noi piesele noastre, dar o acompaniam şi pe Dida. Colaborez şi acum cu ea. Mai repetăm, mai înregistrăm câte o piesă, mai cântăm câteva doine câteodată. După părerea mea, Dida Drăgan are cea mai bună voce din tot ce am auzit vreodată. Fără dubii. Cu un ambitus imens, dar şi cu o sensibilitate extraordinară. Am descoperit asta când repetam, la începutul anilor ’90, pentru câteva concerte. Pe lângă piesele cu multă chitară care erau şi sunt preferatele ei, erau şi câteva doine şi «Blestemul» Mariei Tănase. Vă mărturisesc că felul în care cânta de fiecare dată şi parcă pe măsură ce repetam, din ce în ce mai profund şi mai sensibil, încât ne paraliza pe toţi”.
ÎN STUDIO. Despre repetiţiile Didei nu poate vorbi prea multă lume. Elena Perianu este una dintre puţinele persoane care a avut ocazia de a o vedea pe artistă la muncă. “Este un om foarte modest. Primeşte un compliment sau o apreciere cu multă modestie şi recunoştinţă. Vreau să vă mai spun că am avut destule ocazii să o văd în studio, când înregistrează. Se dăruieşte total, inclusiv când banda merge de probă sau doar se repetă. Nu se menajează deloc, nici vocal, nici din punct de vedere al dăruirii. După ce se termină înregistrarea, ochii ei au o bucurie grozavă. Gestul cu ridicatul mâinii, pe care cu siguranţă îl cunoaşteţi din apariţiile tv, nu este un joc de scenă, ci este felul în care se manifestă şi în studioul de înregistrări. Dida este un artist care studiază în fiecare zi, care caută pe aceeaşi piesă moduri de exprimare diferite. Este foarte serioasă în munca ei, nu-şi îngăduie nici un rabat la calitate”.
Doamna Perianu o admiră pe Dida pentru bucuria ei de a cânta şi felul în care se dăruieşte. Doar astea sunt calităţile unui mare artist, nu?! Despre curajul vocii de aur a rockului românesc, pianista crede că “Dida a fost cea mai curajoasă din generaţia ei, cu stilul rock pe care l-a abordat. Dacă ar fi fost încă puţin mai curajoasă ar fi semănat cu Janis Joplin. Nu mă credeţi? Întrebaţi-l pe Ordeanu. I-a cântat Dida o piesă într-o tonalitate foarte incomodă, sus, sus de tot. Era Janis Joplin fără îndoială. Acolo, în registrul acela, vocea ei avea nişte armonice exact ca la Janis Joplin”.
“Gestul cu ridicatul mâinii, pe care cu siguranţă îl cunoaşteţi din apariţiile tv, nu este un joc de scenă, ci este felul în care se manifestă şi în studioul de înregistrări. Dida este un artist care studiază în fiecare zi, care caută pe aceeaşi piesă moduri de exprimare diferite”
Elena Perianu, pianistă