Un glas cu dor

Grigore Leşe trebuie cunoscut prin muzica sa. Şi-a legat ­destinul de muzica tradiţională şi parcă horile pe care le interpre­tează sînt fragmente din viaţa lui. E greu să scrii despre Leşe pentru că ­întotdeauna prezintă muzica, abia apoi se prezintă pe sine

Grigore Leşe trebuie cunoscut prin muzica sa. Şi-a legat ­destinul de muzica tradiţională şi parcă horile pe care le interpre­tează sînt fragmente din viaţa lui. E greu să scrii despre Leşe pentru că ­întotdeauna prezintă muzica, abia apoi se prezintă pe sine. Nu se recomandă, se prezintă. Ca un ho­ritor, un om care a vrut să-l ştie pe Bach pentru a o înţe­le­ge pe Lelea Măriuca. Nu voia să înţeleagă muzica Lăpuşului ce-i izvorăşte chiar din suflet, horea moştenită din pămîn­tu­rile Ţării Lăpuşului, fără să înţeleagă muzica academică. Pentru muzica tradiţională, pentru horea ce-i zice adîncată, despre care Leşe spune: “ea vine din adîncul sufletului”. Grigore Leşe a lăsat în urmă tot, de fiecare dată cînd a simţit că trebuie s-o facă. A adu­nat mai mult necazuri decît bucurii. Cu toate acestea, atunci cînd horeşte o face cu o forţă incredibilă, resorturi din fiinţa ascultătorului se mişcă, legături telurice prind iar viaţă şi spectatorul pleacă cu o altă stare de la un concert Leşe. V-am adus o Ediţie de Colecţie prin care sperăm să-l cunoaş­teţi măcar un pic pe Grigore Leşe. Un CD de Colecţie cu melodii vii, culese mai ales de prin spectacolele susţinute de acest mare interpret. Vrem ca CD-ul să vă mişte, să vă pună pe gînduri, să vă facă să vă gîndiţi iar la România ­tradiţiilor, a vetrei satului. Bucuraţi-vă de Ediţia de Colecţie, de CD-ul lui Grigore Leşe. ­Bucuraţi-vă de România!