Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
I-am dat un sfat Ioanei Radu şi i-am cerut să nu spună nimănui că a venit de la mine. Ii spuneam să atace romanţa!
I-am dat un sfat Ioanei Radu şi i-am cerut să nu spună nimănui că a venit de la mine. Ii spuneam să atace romanţa!
Olteancă get-beget. Craioveancă. De pe Strada Sineasca la capăt cu Cimitirul Sineasca, unde este inmormăntat şi tatăl meu - Elie Michailescu şi Ulisse Boldescu, celebrul primar, alături de Romanescu, şi el tot primar al urbei, fălindu-se cu imensul Parc Bibescu, la intrarea căruia priveşte autoritar spre oraş celebrul monarh Carol I, care, dănd ajutor ruşilor impotriva turcilor in Războiul Balcanic, la Calafat, a scandat la sfărăiala obuzelor: "Asta-i muzica ce-mi place!"
Craiova, urbea mea natală, de care m-apucă un dor năpraznic cum am păşit de la gară in ea, ca şi acum, la bătrăneţile mele superincercate de ani şi nevoiaşi, şi străluciţi...
La capătul Străzii Sineasca, marcată de o cofetărioară pe numele "Madam Gogoaşă", se găsea, intr-o parte a imensului cimitir, crăşma lui Braia (...) In această mirifică urbe a adolescenţei mele s-a născut Ioana Radu, pe Strada Sineasca, unde cortegiile funerare se opreau aproape de intrarea in cimitir să cumpere din bătătura cărciumii lui Braia lumănări şi nu-mi mai aduc aminte dacă şi flori.
Citește pe Antena3.ro
SURORI. Fetele Braia au mai avut o soră care trăieşte şi un frate Gigi⦠Cea mai studioasă, care a făcut Conservatorul impreună cu Cristian Vasile şi i-a fost dat să rostească şi un cuvănt de adio la moartea marelui diseur brăilean, inmormăntat la Sibiu - Mia Braia, a tras sorţii vieţii mai bine. Inamorată de Ion Vasilescu, prolificul compozitor, tot craiovean, avănd un frate fundaş dreapta - bun jucător de fotbal la echipa Rovine Griviţa, Mia este căntăreaţa care, cea dintăi, şi-a făcut o faimă, căntănd şi admirabilele căntece ale lui Fernic, in cap cu "Scrisoare roză de amor".
Repet, Mia Braia, atacănd cea dintăi Capitala, cultivată, citită, Ioana venită şi ea la Bucureşti, nu pot spune că cele două surori sau prea iubit, de aceea şi publicul amator nu ştie a fi fost surori bune. Ioana, intr-adevăr cu un ton de voce imperial, metalic, puternic, jinduind toată viaţa gloria şi popularitatea unice ale Mariei Tănase. Orchestra "Lazăr Cernescu" de la Caransebeş, condusă de bravul acordeonist Lae Perescu, avănd solişti excepţionali - Murgu, taragotistul Banatului şi Petrică Cap de Cal, Perescu, la un moment dat, imi cere s-o angajez pentru următorul turneu pe Ioana Radu şi incă pe o căntăreaţă complet necunoscută, care pănă la această profesie, sub comunism, păzise găştele in judeţul Buzău.
ATACĂ ROMANŢA! Asigurăndu-l pe Lae că Ioana Radu nu va fi la drum ceea ce a fost, de atătea ori in turneele mele, Maria Tănase, i-am făcut pe plac. Turneul a mers ţac-pac, fiind nevoit să plasez bilete prin prăvălii şi instituţii, ca să asigur gajurile şi onorabila intoarcere la sediu. Lae, relativ nemulţumit, dar iubindu-mă, a inghiţit-o: " - Lae, dragă, ţi-am spus-o din capul locului..." Şi, desprinzăndu-ne din Caransebeş, am plecat cu vagonul de turneu pe care urma să-l predau la halta Griviţa, noaptea, eu, Ioana şi cea cu găştele, plus insoţitorul. Ajunşi in Gara Craiova, Ioana, dăndu-şi seama că n-a făcut nici un dever, tam-nesam, imi spune: " - Grea epocă pentru spectacolele astea de muzică populară!" I-am replicat: " - Ionico, nu-i de tine «Trenule, maşină mică» şi nici «Gheorghiţă, Gheorghiţă». Iţi dau un sfat pe care să-l urmezi cu muţenie, să nu spui nimănui că a venit de la mine. Te-ai născut cu o voce regală, imperială, metalică, scormonitoare de duioase suveniruri. Te incadrează tălcul romanţelor. Sunt atătea grăitoare şi vocea ta - total născută pentru romanţe. Atacă romanţa!" " - Şi eu ce să fac?" " - Ştiu că eşti prietenă cu Bodnăraş, ministrul. Ajunsă la Bucureşti, alege două romanţe pregnante şi roagă-l pe Bodnăraş să te impună la radio cu ele."
Aşa s-a petrecut. Adăugăndu-şi alte căntece de acest gen, popularitatea Ioanei Radu, in scurt timp, ajunge pe toate buzele. Eu neuitănd să-i spun că romanţa e totul, nu căntăreţul şi nu ştiu dacă nu mi-o fi fost şi mie favorabilă.
SPECTACOLE. Şi pentru că atunci lucram cu toate circurile: Bernea, Bombonel, Madam Moscu, Rosman, am programat-o pe cea pentru care, ca să ies la bani, am văndut bilete prin prăvălii şi instituţii, cu largheţe, la Madam Moscu. Circ de trei mii de locuri, instalat iarna la Hunedoara. De astă dată, nemaiutilizănd vechiul ei repertoriu de căntăreaţă obişnuită, ci - afiş mare: IOANA RADU - cu duioasele, sincerele ei ROMANŢE, tapetănd cu astfel de afişe faţada Circului. S-au petrecut două lucruri: imensă incasare record şi eu, făcănd la circ, afară, in zăpadă, controlul spectatorilor, rupănd biletele, nepurtănd toată viaţa pălărie, basc, şapcă, bonetă, am căzut bolnav, urmănd să fac patru zile, de joi pănă duminică, matinee şi seara. Şi Ioana, la camera in care găzduiam, administrăndu-mi un vin fiert, negru, puternic, a doua zi m-am deşteptat ca din morţi, insănătoşit, continuănd spectacolele o săptămănă.
Profitănd de ghicitul perfect, pe care-l făcusem la intoarcerea din turneul falimentar de la Caransebeş, mi-am dat seama că-i legasem măgarul la gard Ioanei, făcănd-o incontestabil, regina romanţei. Foarte repede augmentăndu-i repertoriul, Ioana Radu cucereşte intreaga ţară cu admirabila romanţă "Am inceput să-mbătrănesc" şi cu cele ale duiosului sincer, senin brăilean, Cavedia.
PUBLIC. Şi colindănd ţara cu ea, regina romanţelor, protos muzical, avea să-mi facă figura o singură dată, la Făgăraş, la Circul Rosman. Fiind anotimp de vară, la primul spectacol am efectuat o greşeală de orientare autoritară: in loc să fac controlul inăuntrul circului, am rupt biletele afară, pe tăpşan şi amatorii de gratuităţi, dănd peste mine şi sfărămănd intrările, au umplut prima seară circul, dovedind căt de mult portează la publicul spectator un gen iubit: romanţa. Electrecordul şi alcătuitorii de discuri au profitat şi ei enorm de inspiraţia pe care o avusesem noaptea, la ora doisprezece, in gara oraşului Ioanei Radu, de a o sfătui să atace romanţa.
Diferenţă intre cele două surori Braia: Mia, locuind in Bucureşti, pe Strada Paris, la fiecare sosire a profesoarei sale de canto de la Craiova, madam Ciolac (descoperitoarea marii căntăreţe clujene Ana Roja, la Baziaş, pe care o prezentase la Cluj lui Popovici - Bayroth), o găzduia şi-i asigura mesele la restaurant, tratarisind-o exemplar pe fosta dăscăliţă (...) Există la Institutul de Folclor o imprimare a celor două craiovence care, deşi nu s-au prea "inghiţit" una pe alta, au lăsat in duet o melodioasă romănească bijuterie artistică: "Ciobănaş cu trei sute de oi" - moştenire sufletelor romăneşti de la Mia Braia şi Ioana Radu - regina romanţei.
"CĂNŢI DIN POM!" Ioana Radu a avut parte de un bucluc la Craiova. Bogătanul care o invitase avea o casă cu un copac batrăn, umbrindu-i curtea. Asta pe Strada Madona Dudu, spre Piaţa Elca, unde tatăl lui Mihnea Gheorghiu avea anticariat. Lume multă. Invitaţi de tot soiul. Şi naşul hătru şi amuzant, cam abţiguit inainte de solemnitate. La apariţie, Ioana e primită cu bineţe, incăntare şi dragoste, ca o călătoare sosită tocmai de la Bucureşti să presare armonii olteneşti - "Foaie verde fir de soc", de-ale lui Burlănescu Alin. Şi lucrurile bine puse la punct, derulăndu-se perfect, s-ajunge la producţia celei sosite să facă să vibreze sufletele in mişmaşul nuntaşilor. Naşul, care mai trăsese căteva pocale, venind de la o magazie cu o scară, o propteşte, stănd dictatorial cu piciorul pe ultima treaptă, de arborele bătrăn. Ioana, ieşind din casă in mijlocul nuntaşilor, ajunge sub umbra copacului, in mijlocul nuntaşilor, lăngă naşul căruia clătinăndu-i-se piciorul pe prima treaptă, dictează invitatei autoritar: " - Cănţi din pom!". Şi pune căţiva tineri să-i agaţe intre crengi scaunul. Ioana, dănd din măini şi din picioare, refuză. Dar naşul urlă ca ieşit din minţi: " - Eşti plătită super, extra!". Şi, de acolo, din foşnetul frunzişului, Ioana sloboade căteva căntece populare: "Foaie verde foi de soc/ Fă-mă mamă cu noroc/ Şi aruncă-mă in foc...", "Trenule, maşină mică", "Foaie verde fir mohor"⦠Aplauze furibunde prelungite, contribuind şi mulţimea inghesuită pe la gard. Din ziua aceea, Ioana, lămirită de extravagantul gust al unor nuntaşi, a renunţat să mai cănte la nunţi, socotind că vreun naş mai belaliu, plătind-o "supra, extra!", o va pune să cănte pe acoperişul caseiâ¦
