x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Maria Ciobanu Emoţii la spectacole

Emoţii la spectacole

de Luminita Ciobanu    |    03 Mar 2008   •   00:00

Întâlnirea cu radioul s-a produs la concursul susţinut pentru postul de solist al Ansamblului Ciocârlia. “Când am dat concurs la Ciocârlia în 1962, erau acolo Paul Marinescu şi George Vancu. Ne-au dat câte un bileţel mie şi Floricăi Bradu, concurentă şi ea, dar era mică, avea 14-15 ani.

Fie că a participat la un mare festival sau la o simplă serbare câmpenească, emoţiile au însoţit-o întotdeauna.

 

Întâlnirea cu radioul s-a produs la concursul susţinut pentru postul de solist al Ansamblului Ciocârlia. “Când am dat concurs la Ciocârlia în 1962, erau acolo Paul Marinescu şi George Vancu. Ne-au dat câte un bileţel mie şi Floricăi Bradu, concurentă şi ea, dar era mică, avea 14-15 ani. Şi ne-au trimis la Radio să dăm probe de voce, de dicţie. Dar n-am imprimat atunci, peste un an şi ceva am reuşit să înregistrăm. Ne-am dus noi, pentru că nu ne-au chemat ei, mai ales că în acea perioadă foarte greu se imprima, ne refuzau textele...”, îşi aminteşte interpreta.

 

Înregistrări. Emoţiile şi-au spus cuvântul de fiecare dată când a ieşit pe scenă, când a realizat înregistrări Radio sau tv. “Prima emisiune tv am realizat-o cu Maria Banu. Televiziunea Română era atunci prin cartierul Floreasca. Apoi, Marioara Murărescu şi Gheorghe Palcu mi-au făcut mai multe emisiuni, foarte frumoase. Aveam emoţii de-mi tremurau genunchii, pentru că eu am fost din totdeauna foarte emotivă. Sunt şi acum. Şi mă moştenesc şi copiii”, spune zâmbind Maria Ciobanu.

 

Destin. La Ansamblul Ciocârlia între Maria Ciobanu şi Ileana Sărăroiu s-a legat o frumoasă prietenie. “Ileana era extraordinară... Ea m-a dus în Israel să văd Mormântul Sfânt pentru prima oară... Mă suna şi mă întreba: «Ţăţico, eşti acasă? Că m-am săturat să stau în cutia asta de chibrituri, la bloc». Şi venea cu soţul ei pe la mine. Le plăcea tare mult că aveam o curticică, cu viţă-de-vie, unde îi plăcea Ilenei să stea şi să spună bancuri...”, îşi aminteşte de acele vremuri îndrăgita artistă.

“Din păcate, multă lume m-a acuzat că m-am recăsătorit cu soţul ei, Mircea Câmpeanu. Se spunea că aş fi avut o relaţie cu el încă dinainte să se prăpădească Ileana... Nimic n-a fost adevărat... Dumnezeu îmi e martor. Nici nu m-am gândit vreodată că eu mă voi mărita cu acest om. Îl luam la nunţi, pentru că avea staţie şi maşină, ca să-i mai ocup timpul, pentru că suferea cumplit. Când eram la Tel Aviv, Ileana îmi spunea: «Să dea Dumnezeu la toate femeile bărbat ca al meu». Şi avea dreptate, fiindcă este un băiat sufletist... Dacă Dumnezeu mi-l scotea în cale de la început, n-aş fi avut atâtea necazuri... Ileana a murit în 1979, iar noi suntem împreună din ’81, din vară. Dar eu am iubit-o atât de mult pe Ileana, încât cu greu i-am acceptat cererea în căsătorie. Suntem căsătoriţi de 27 de ani. Este un sufletist, e alături de mine şi de copiii mei.”

×