“Familia este alt stîlp puternic al vieţii mele. Nu ştiu ce m-aş fi făcut dacă nu îmi dădea Dumnezeu copii?!”, exclamă îndrăgita solistă.
“Familia este alt stîlp puternic al vieţii mele. Nu ştiu ce m-aş fi făcut dacă nu îmi dădea Dumnezeu copii?!”, exclamă îndrăgita solistă.
Familia este centrul Universului Mariei Dragomiroiu. “Copiii
înseamnă împlinirea viselor fiecărui om. Degeaba ai realizări dacă nu ai
cui să transmiţi ceea ce ai făcut. Înseamnă că totul se încheie o dată cu
tine. Copiii sînt cea mai importantă parte a vieţii mele. Sînt născuţi la o
diferenţă de 11 luni şi patru zile. Eram un copil cu doi copii. M-a ajutat şi
mămica. Îi mai luam şi cu mine. La mare, în ’79- ’80 aveau 2 şi 3 ani. Eu cîntam,
ei mă trăgeau de poale. Stăteau pe genunchi, pe la toţi, indiferent că erau
petreceri de gradul zero sau pe la cîrciumi. Începeam programul în Mamaia, la
barul Orient, cîntam în grădină,
mergeam apoi la Popasul Căprioarelor, mă întorceam la Orient, cîntam şi
în bar, pe aceiaşi bani, mergeam la Melody, apoi la Şatra. Cînd încheiam
programul, copiii dormeau în maşină, iar eu, în regim de taxi, mai duceam cîte
un marinar, pentru cîte un bănuţ la masa de a doua zi. A fost greu, dar îi ţineam
cu mine o vară întreagă. Puteam să-i las la mămica, dar îmi era dor de mă
uscam. Nu mai conta că nu dorm. Trebuia să-i simt acolo. Mulţumesc lui Dumnezeu
că mi i-a dăruit. Sînt buni, mă ascultă..”
DESTIN. “Prima
parte a vieţii mele pînă la 30 de ani a fost într-un fel iar de la 30 de ani,
altfel. Copiii îi am cu primul soţ, nu sînt cu Bebe, dar el este tatăl lor care
i-a crescut de mici. Nu-i uşor la 9 şi 10 ani să treci prin această schimbare în
viaţă. Am făcut însă tot ce am putut să-i am pe amîndoi, să nu-i despart, să-i
am lîngă mine. Am dat tot, dar nu-mi pare rău. Mi-aş fi dat o mînă, un picior
decît să pierd unul dintre ei. Am mers mai departe. L-am întîlnit pe Bebe. El
la o răscruce, eu la o răscruce... Ne-am întîlnit cînd aveam nevoie de sprijin şi
unul şi celălalt. De 23 de ani este un lucru minunat. Am un soţ deosebit, ei,
un tată minunat care îşi dă sufletul pentru ei. A fost frumos şi pînă la 30 de
ani, cînd eram foarte săraci, am avut copiii ăştia minunaţi împreună cu primul
soţ. Tatăl lor n-a ţinut legătura cu ei, de cînd erau mici. Poate aşa a
considerat, aşa a fost să fie! Bebe este un om foarte bun. Suntem mereu împreună
şi nu ne mai plictisim. E sufletul meu pereche. Unitatea familiei e cea mai
importantă pentru mine. Nu suport nici o discuţie contradictorie! Niciodată, ca
părinte n-am spus: faci aşa, că aşa vreau eu! Nu m-am băgat în viaţa lor. Nici
cînd s-au căsătorit nu m-am amestecat. Le-am spus şi ginerelui şi nurorii
mele: “Nu vreau decît să-mi iubiţi copiii şi să vă respectaţi!” Sînt oameni în
toată firea. Ileana o are pe Ilincuţa, care are 3 ani şi jumătate, iar
Mircea se căsătoreşte civil în curînd şi aşteaptă un copil. Nu vor să fie
persoane publice. Ileana a făcut ASE, Mircea – Drept. Au o societate, lucrează
împreună. Se înţeleg foarte bine ca fraţi iar eu mă bucur foarte tare”.
Lena Constante şi Harry Brauner
Lena Constante, soţia lui Harry Brauner i-a fost întotdeauna alături. “Nu au avut copii şi m-au iubit foarte mult. Mergeam pe la dînsa foarte des. Lena Constante confecţiona din ii foarte vechi, macaturi. Decupa modelul şi făcea macaturi tematice: noaptea, toamna, vara. Colosale erau. Mi-a dăruit o ie foarte frumoasă, de Maramureş dar şi un pulover, galben, pe care l-am purtat 15 ani, cu mare drag. Iar eu l-am dat mai departe fără să îl stric. Era o familie de la care am învăţat foarte multe”, îşi aminteşte Maria Dragomiroiu.
Elena CeauŞescu:“Să-ţi tai părul!”
“Eu am cîntat foarte mult oamenilor din guvern. Eram invitată şi la familia Ceauşescu. Îmi spuneau «Aia mică. Aia, cu părul lung!» Am avut marea bucurie să fiu invitată la zilele lor onomastice. Eu i-am cîntat foarte mult lui Nicu, pentru că multe personalităţi veneau să mă asculte unde cîntam cu Romica Puceanu, la restaurant. Nicu venea aproape în fiecare seară. M-a ajutat în mod indirect pentru că toată lumea din televiziune ştia că sînt preferata lui Nicu. Şi eram invitată în emisiuni de televiziune. Nicu mă chema cînd avea cîte o petrecere, să-i cînt. Îi plăceau foarte mult cîntecele de mamă: «O bătrînă într-o gară», «Jos de Vîlcea, într-un sat» romanţele, cîntecele vechi... Le ştia pe toate, ca şi Nicolae Ceauşescu. Dacă schimbai puţin textul, îţi spunea: «Acolo, aşa se cîntă!» La un moment dat, Elenei i s-a pus «pata» pe mine şi a spus să-mi tai părul. Avea chestia asta, bărbaţii să n-aibă plete, mustăţi, fetele să n-aibă cerceii nu ştiu cum… Vreo trei ani, pînă la Revoluţie am cîntat cu maramă şi cu părul strîns. Cînd ajungeam în televiziune mi se spunea «Maria, părul!», îşi aminteşte solista.
“N-am cîntat muzică patriotică”
“Jos de Vîlcea, într-un sat – melodie aflată şi pe CD-ul de colecţie – reprezintă o părticică din viaţa mea. Îl cînt cu mare drag mai ales că nu este zi să nu-mi aduc aminte de părinţii mei, mai ales de mama...”, spune artista. Interpreta n-a participat niciodată la Cîntarea României. “N-am putut ca pe o melodie populară să pun text patriotic Cîntecul trebuie să aibă filozofie, mesaj. «Stau pe malul Oltului» este un text de mare patriotism, după părerea mea. N-am avut voie să spun «Doamne, aici aş vrea să mor/ în zăvoiul plin cu flori». Am spus «Of, aici aş vrea să mor»! Dar am să-l refac”.